Parohia Sfinţii Români

Parohia „Sfinţii Români” a fost înfiinţată în data de 5 noiembrie 2003, cu binecuvântarea lui Dumnezeu şi din încredinţarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist. Este situată în cartierul bucureştean Titan, în zona blocurilor de la marginea capitalei de lângă fosta platformă industrială „Macaralei”. Locuitorii de aici au fost strămutaţi din diferite zone ale capitalei sau ale ţării şi, foarte puţini, din fostul sat Cioplea. Biserica este „la răscruce de drumuri”, la intersecţia Bulevardului Theodor Pallady cu Strada Trapezului, şi este cunoscută ca „biserica (de pe) Trapezului”.

  1. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [ISTORIA ZIDIRII EI] Sfinţirea terenului pe care s-a zidit sfântul locaş (în suprafaţă de 720 mp transmis în folosinţă gratuită către Arhiepiscopiei Bucureştilor pentru construirea unei biserici ortodoxe) s-a făcut pe 14 noiembrie 2002 de P.S. Sebastian Ilfoveanul. Prima Sfântă Liturghie s-a săvârşit la praznicul Sfântului Nicolae, din anul 2003, într-un lăcaş de rugăciune amenajat din două corturi militare. Construirea bisericii a început în iunie 2004. S-a încheiat contract de antrepriză cu Somet S.A. (condusă de ing. Marian Stanciu) pentru a ridica biserica până la cota 0 (finalizarea demisolului). Pe 4 martie 2005 s-a făcut sfinţirea mică a noului lăcaş de rugăciune – demisolul bisericii, amenajat pentru slujbele bisericeşti. Lucrările de construire a biserici s-au continuat cu firma Niram S.A. (condusă de ing. Marin Stănică). În 2005 s-a ridicat zidul bisericii până la prima centură şi cafasul iar în 2006 s-a ajuns până la turlă. În 2007 s-a finalizat supratructura bisericii şi s-a început tencuirea interioară şi acoperirea cu tablă[1] – lucrări finalizate în 2008. Începând cu ziua hramului din anul 2008, slujbele bisericeşti se săvârşesc în noua biserică. Între 2009-2015 s-a executat capela mortuară, clopotniţa, pangarul, lumânărarul, pictura bisericii, catapetesma şi mobilierul (din lemn de stejar). De asemenea, s-a tencuit şi zugrăvit biserica, s-a împrejmuit cu gard şi s-a amenajat curtea, s-a pictat iconostasul şi capela mortuară, s-a zugrăvit demisolul şi s-au executat instalaţiile de încălzire şi de supraveghere. [ARHITECTURA, PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCŢII] Planurile bisericii au fost realizate de arhitecţii Clement şi Andrei Moldoveanu, iar cele de rezistenţă de inginerul Ovidiu Arghiroiu. Din punct de vedere arhitectonic, biserica are o formă mai puţin obişnuită, datorită terenului mic şi de formă pătrată, în care a trebuit să se înscrie biserica. S-a luat ca bază planul Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş, însă numai partea centrală – pătrată. Este construită din cărămidă, în formă de cruce cu braţe egale (greacă), având dimensiunile de 18×18 m. Are patru stâlpi (cu secţiunea în forma amprentei bisericii) la intersecţia braţelor crucii, peste care se înalţă cupola cu 12 laturi. Acoperişul este sub forma a doi semicilindrii (partea ce acoperă altarul se termină cu o calotă sferică) care se intersectează în baza pătrată a cupolei. Întrucât spaţiul destinat lăcaşului a fost mic (720 mp.), nemaifiind loc pentru alte anexe, biserica a fost proiectată cu demisol – pe toată suprafaţa bisericii. [PICTURA] Pictura bisericii – în tehnică „fresco” – şi icoanele de la catapeteasmă sunt realizate de pictorul Alexandru Nicolau. [ŞIRUL PREOŢILOR] Ion Mărăcineanu (din 2003), Anton Mărăcineanu (din 2003), Vasile Voicu (din 2008)
  1. ACTIVITĂŢI CULTURALE ŞI FILANTROPICE ÎN TRECUT. [ACTIVITĂŢI CULTURALE] A fost înfiinţată bibliotecă parohială şi s-a editat o publicaţie lunară parohială – „Lumină în cetate”. S-a desfăşurat programul misionar-educaţional „Elevii de azi – enoriaşii de mâine” pentru asistenţă religioasă în şcoală, catehizarea copiilor, oferirea de daruri pentru copiii participanţi la concerte şi diferite activităţi în biserică (şi ajutoare materiale pentru cei proveniţi din familii sărace). Au fost duşi în pelerinaje la diferite obiective religioase şi culturale elevii premianţi la olimpiada de Religie şi la concursul „Sfinţii – prietenii copiilor”. [ACTIVITĂŢI FILANTROPICE] Parohia a contribuit la susţinerea spirituală, morală şi materială a copiilor din centrele de copii de pe str. Marin Pazon (mutaţi în alte părţi în 2011).
  1. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI. [ACTIVITĂŢI PASTORAL-MISIONARE, CULTURALE] Parohia organizează pelerinaje în ţară şi străinătate, concerte de colide şi cântări de Paşti (cu oferire de daruri), agape la hramuri şi cateheze cu credincioşii. Acordă sprijin financiar, îmbrăcăminte, medicamente şi alimente famiilor nevoiaşe, bătrânilor fără copii, părăsiţi sau săraci, persoanelor din cămine (în special ale bisericilor şi mânăstirilor) sau din zone calamitate. Are colaborare strânsă cu şcolile şi grădiniţele din apropierea bisericii: oferă logistică şi asistenţă religioasă, meditaţii gratuite pentru elevi, pregătire pentru participanţi la concursuri religioase şi daruri celor merituoşi. Însă „frumuseţea Bisericii este arătată de mulţimea credincioşilor râvnitori”[2]. La prima prăznuire în Biserica ortodoxă Română a Sfântului Efrem cel Nou (5 mai 2015) au fost aduse, spre cinstire, o părticică din moaştele acestuia[3].

 

  1. DATE DE CONTACT PAROHIE. [HRAM] „Duminica Sfinţilor Români” şi „Acoperământul Maicii Domnului”. [ADRESA] Str. Trapezului, nr. 3A, sector 3 Bucureşti. [SITE] www. parohiasfintiiromani.ro

[1] Protoieria III Capitală. Monografie Album – Editura Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti 2009, pp. 444-449.

[2] Preafericitul Părinte Daniel, în cuvântul de învăţătură la hramul bisericii (22 iunie 2014) –http://ziarullumina.ro/o-biserica-este-frumoasa-cand-credinciosii-ei-se-roaga-92509.html

[3] Cu acest prilej, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor – http://basilica.ro/praznuirea-sfantului-cuvios-mucenic-efrem-cel-nou-106505.html

Galerie Foto:

 

Leave a Reply