Parohia Delea Nouă – Calist

ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE. [Numele parohiei și protopopiatul din care provine]. Biserica Delea Nouă – Calist este situată în preajma centrului capitalei, în Sectorul 3, la intersecţia străzilor Calea Călăraşilor cu Matei Basarab. Dincolo de Hala Traian, pe moşiile Mânăstirilor Pantelimon şi Radu-Vodă, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, s-au aşezat câteva zeci de familii de ţărani, cunoscători ai meşteşugului postăvăriei şi găitănăriei, formând cătunul Deluţa, zona la fel ca şi cea vecină, de la Delea Veche, situată la o altitudine mai mare decât împrejurimile Bucureştilor, din care cauză cele două aşezări şi-au primit probabil denumirea[1].

ISTORICUL BISERICII PAROHIALE. [Istoria zidirii ei (pisania)]

Prima biserică ridicată în parohia Delea Nouă a fost din lemn. Despre aceasta nu avem informaţii deoarece pisania s-a pierdut când s-a ridicat în 1798 o biserică de zid[2]. După incendiul din 23 martie1847, care a afectat şi o parte din această biserică, distrugând se pare întreaga arhivă, biserica a fost mărită prin construirea absidelor din zona stranelor, lucru precizat într-o pisanie ce s-a păstrat pe frontispiciul bisericii până spre anul 1871, când biserica a fost demolată şi din nefericire s-a pierdut[3].

Construirea actualei biserici a început în anul 1872 prin contribuţia credincioşilor şi cea a arhiereului Calist al Mitropoliei Ungrovlahiei. Biserica Delea Nouă este o construcţie în plan triconc (20,5x7x12 m), cu ziduri de cărămidă arsă, groase, aşezate pe o talpă de cărămidă. Pe naos a fost ridicată o turlă octogonală cu ferestre mari ce oferă acesteia o luminozitate deosebită. O a doua turlă se află pe pronaos, având o formă pătrată. În locul pridvorului de mici dimensiuni a fost construit, în anul 2013, unul nou ce încadrează toată faţada bisericii. Din pronaos, se ajunge într-un cafas destul de larg. Pictura bisericii a fost realizată în stilul şcolii lui Ghe. Tătărescu, chipul ctitorului şi icoana Adormirii Maicii Domnului, fiind realizate probabil de marele artist. Pictura a suferit o serie de restaurări în decursul anilor, cea mai cunoscută fiind cea din anul 1934, realizată de cunoscutul pictor Iosif Keber. După cutremurul din anul 1977, biserica a necesitat o serie de reparaţii. Restaurarea picturii a fost făcută de Răducanu Gheorghe, membru al Uniunii Artiştilor Plastici. În anul 1981 s-a trecut la consolidarea casei parohiale şi clopotniţei[4].

O amplă restaurare a bisericii şi pictarea pridvorului s-au făcut în anii 2013-2015. De asemenea, începând cu anul 2011, a fost contruit un lumânărar şi s-au realizat ample lucrări de reabilitare şi înfrumuseţare a bisericii. Începând cu luna octombrie 2005, în biserică se află, spre închinare, moaştele Sfântului Sfinţit Mucenic Valentin, martir al veacului al III-lea, prăznuit în data de 30 iulie.

Biserica nu deţine obiecte bisericeşti de valoare, ci doar un frumos epitaf dăruit de Maria Antonescu, soţia mareşalului Ion Antonescu, şi o Sfântă Evanghelie din timpul mitropolitului primat Nifon.

Ctitorul bisericii a fost arhiereul Calist Stratonichias, unul dintre enoriaşii parohiei Delea Nouă[5]. Calist s-a călugărit la Mănăstirea Cernica, unde a fost hirotonit ierodiacon[6]. În anul 1851 a fost hirotonit arhiereu de către mitropolitul Nifon, primind după tradiţia vremurilor titulatura de Stratonichias. În anul 1878 a fost desemnat locotenent al Episcopiei Romanului după moartea episcopului Isaia Vicol (1868-1878), activând câteva luni, până la numirea lui Melchisedec Ştefănescu, fost titular la Eparhia Dunării de Jos[7].

Arhiereul Calist a adus principala contribuţie la zidirea bisericii, şcolii, casei preoţeşti şi azilului. Sfinţirea bisericii s-a făcut la 25 martie 1875, după cum precizează pisania: „Această Sfântă biserică numită Delea Nouă – Calist este refăcută din temelie prin îngrijirea şi cu cheltuială arhiereului Calist, vicarul Sfintei Mitropolii. Sfinţirea acestui locaşu de rugăciune s-a făcut la 25 martie anul 1875, fiind mitropolit primat D. D. Nifon, iar domnitor al ţerei Carol I. Epitropi ai bisericii şi contribuitori D. D. Enache Stănescu, Mihalache Enache şi preotul Constantin Rădulescu. Înfrumuseţările şi clădirile în faţă şi jurul bisericii s-au făcut de D. Emanoil Protopopescu Pache, legatarul fondatorului arhiereu Calist în anul 1885”.

Biserica a primit hramul Buna Vestire şi cel al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, în cinstea părinţilor ctitorilor, Mihail şi Anghelina[8]. Arhiereului Calist a încetat din viaţă în casele sale din Calea Moşilor, la 17 iunie 1885, fiind îmormântat la Mănăstirea Cernica[9].

Poate cel mai important preot al secolului al XIX-lea care a slujit la biserica Delea Nouă a fost părintele Constantin I. Ialomiţeanu, care după ce a rămas văduv a fost hirotonit arhiereu. Câţiva ani Calist (Constantin) Ialomiţeanu a fost episcop al Argeşului (1912-1917).

Cea mai lungă păstorire la biserica Delea Nouă a avut-o părintele Teodor Stoica[10]. Prin Ministerul de Externe şi cu aprobarea Sfântului Sinod a fost trimis preot misionar în sudul Dunării, în comunităţile de aromâni, unde s-a dedicat misiunii pastorale în anii grei ai războiului 1944-1945. În anul 1947 a fost numit preot la biserica Sloboziei din Bucureşti, iar peste câţiva ani a fost transferat la bisericaDelea Nouă, unde a păstorit până la sfârşitul vieţii sale, în 1999[11]. Alături de părintele Teodor au mai slujit preoţii Teodor Dumitrache şi Ioan Gheorghe Ţeugea. Din anul 2009, paroh al bisericii este părintele Valentin Fătu, secretar al Sectorului de relaţii externe al Patriarhiei Române. De câţiva ani slujesc la această biserică preoţii Claudiu Cotan, conferenţiar la Facultatea de Teologie din Constanţa şi Pricop Cosmin Daniel, asistent la Facultatea de Teologie din Bucureşti.

CIMITIRUL

Până în preajma celui de-al doilea război mondial în jurul bisericii a funcţionat un cimitir în care au fost îmormântaţi aproape toţi preoţii care au slujit în secolul al XIX-lea în acestă parohie. Astăzi biserica nu are un cimitir.

ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT

 La Biserica Delea Nouă a funcţionat şi o şcoală, la care au predat atât dascălii bisericii cât şi unii dintre preoţi. Se pare că şcoala şi-a început activitatea în anul 1840, aici sosind copii din parohie, dar şi din Parohia Izvorul Nou[12]. Arhiereu Calist a adougat bisericii o şcoală care i-a purtat numele, precum şi casele preoţeşti cu azilul de femei bătrâne, contribuind major la ridicarea spirituală şi culturală a acestei părţi a Bucureştiului. O activitate filantropică deosebită a avut parohia Delea Nouă prin Azilul Calist, unde găseau sprijin femeile sărace şi bătrâne din parohie. Aceste clădiri au fost ridicate prin grija primarului Em. Pake Protopopescu, desemnat de arhiereul Calist executor testamentar[13]. Toate aceste construcţii au fost demolate în anul 1987.

PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI

În prezent, la biserica Delea Nouă – Calist se organizează evenimente social – culturale şi filantropice, prin implicarea preoţilor slujitori, membrilor Consiliului şi Comitetului parohial şi  voluntarilor din parohie. Dintre acţiunile pastorale amintim: ajutorarea celor mai nevoiaşi enoriaşi prin acordarea unor ajutoare constând în alimente, haine şi medicamente; susţinerea unor conferinţe şi cateheze pe teme de actualitate; vizionarea unor filme cu caracter religios; realizarea unor expoziţii de icoane pictate de copiii din parohie; organizarea unor concerte de muzică bisericească şi cultă; organizarea de pelerinaje în Ţara Sfântă, Sfântul Munte Athos, Grecia sau la mănăstirile din ţară.

DATELE DE CONTACT ALE PAROHIEI

Biserica nu are oficiu parohial.

Mail: biserica@deleanoua.ro

Web: http:/www.deleanoua.ro

 

BIBLIOGRAFIE:

 Izvoare inedite:  Arhiva Parohiei Delea Nouă, Condica, procese-verbale, 1977-1989.

ArhivaParohiei DeleaNouă, Dosar corespondenţă 1909-1912. 

Cărţi şi studii:

COTAN, Claudiu, „Arhiereul Calist Stratonichias, un stareţ al Mănăstirii Snagov”, în Studii Teologice, Seria a III-a, Anul III (2007), nr. 2, pp. 57-67.

Idem, „Preotul Teodor Stoica, un slujitor pentru românii din sudul Dunării”, în Mehedinţi-istorie, cultură şi spiritualitate, Drobeta Turnu Severin, Edit. Universitaria, Edit. Didahia Severin, 2012, pp. 343-359.

Idem, „Biserica Delea Nouă-Calist, o ctitorie arhierească”, în Glasul Bisericii, Anul LXVI (2007), nr. 4-6, Bucureşti, pp. 249-262.

FLORESCU, George, Din vechiul Bucureşti: biserici, curţi boiereşti şi hanuri după două planuri inedite de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, 1935.

IALOMIŢEANU, Calist, Biserica Delea Nouă „Calist” 1790-1906, Bucureşti, 1907.

Idem, Notiţe istorice asupra întemeierii suburbiei şi bisericii „Delea Nouă”, Bucureşti, 1903.

„Îmormântarea arhiereului Calist Stratonichias”, în Biserica Ortodoxă Română, 1885, pp. 515-518.

PORCESCU, Scarlat, Episcopia Romanului, Bucureşti, 1984.

STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, Enciclopedia locașurilor de cult din București, Bucureşti, Edit. Universalia, 2005.

STOICESCU, Nicolae, Repertoriu bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, Edit. Academiei, 1961.

ŢIGĂU, Dragoş Lucian, Emanoil Protopopescu-Pake. Portret de bucureştean, Bucureşti, Edit.Vremea, 2015.

[1] Nicolae STOICESCU, Repertoriu bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, Edit. Academiei, 1961, p. 199; Vezi Lucia STOICA, Neculai IONESCU-GHINEA, Enciclopedia locașurilor de cult din București, Bucureşti, Edit. Universalia 2005.

[2]George FLORESCU, Din vechiul Bucureşti: biserici, curţi boiereşti şi hanuri după două planuri inedite de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Bucureşti, 1935, pp. 68-69.

[3]Calist IALOMIŢEANU, Biserica Delea Nouă „Calist” 1790-1906, Bucureşti, 1907, p. 6.

[4]Arhiva Parohiei Delea Nouă, Condica, procese-verbale, 1977-1989.

[5]Claudiu COTAN, „Arhiereul Calist Stratonichias, un stareţ al Mănăstirii Snagov”, în Studii Teologice, Seria a III-a, Anul III (2007), nr.2, pp. 57-67.

[6]Arhiva Parohiei Delea Nouă, Dosar corespondenţă 1909-1912, f. 14.

[7]Scarlat PORCESCU, Episcopia Romanului, Bucureşti, 1984, p. 415.

[8]Calist IALOMIŢEANU, Notiţe istorice asupra întemeierii suburbiei şi bisericii „Delea Nouă”, Bucureşti, 1903, p. 11.

[9]„Îmormântarea arhiereului Calist Stratonichias”, în Biserica Ortodoxă Română, 1885, pp. 515-518.

[10]Claudiu COTAN, „Preotul Teodor Stoica, un slujitor pentru românii din sudul Dunării”, în: Mehedinţi-istorie, cultură şi spiritualitate, Drobeta Turnu Severin, Edit. Universitaria, Edit. Didahia Severin, 2012, pp. 343-359.

[11]Claudiu COTAN, „Biserica Delea Nouă-Calist, o ctitorie arhierească”, în Glasul Bisericii, Anul LXVI (2007), nr. 4-6, Bucureşti, p. 262.

 

[12]Calist IALOMIŢEANU, Biserica Delea Nouă „Calist” 1790-1906, Bucureşti, 1907, p. 14.

[13]Vezi Dragoş Lucian ŢIGĂU, Emanoil Protopopescu-Pake. Portret de bucureştean, Bucureşti, Edit.Vremea, 2015.

Galerie foto:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *