Parohia Negustori, aparținând de Protoieria Sector 3 Capitală, este situată în centrul Bucureștiului, între Calea Călărașilor la sud, Calea Moșilor la nord și Bulevardul Hristo Botev la vest. Era cunoscută Biserica acestei parohii sub numele de „Biserica din Târgul de afară”, adică de la marginea orașului. Cu timpul, mărindu-se numărul caselor și al altor construcții, Biserica Negustori și Parohia Negustori se încadrează ca fiind centrale.
Pisania Bisericii Negustori are următorul cuprins: „†Sfănta Și Dumnezeiasca Biserica Aceasta, Care Să Prăznuiaște Hramul Sfăntului Ierarh Nicolae, Făcătoriul De Minuni, Fost-Au Mai Denainte Vreme Făcută De Lemn, Și Întămplăndu-Se De Au Arsu Tărgul Și Viind Focul Și Pe Aici Au Ars Biserica Leat 7226 (1718), Și În Urmă, Cu Ajutoriul Lui Dumnezeu Și Den Mila A Mulți Creștini, S-Au Făcut De Piatră Cu Tot Săvărșitul, De Pre Cum Să Vede, Ca Să Fie Acelor Care Au Miluit Spre Sufletească Măntuire Și Vecinica Pomenire, În Zilile Mării Sale Io Nicolae Voivod, Vă Leat 7234 (1726).”
Biserica Negustori este veche, amintită în documentele (manuscris A) 545 fila 181 anului 1665 aprilie 24[1], unde se arăta că avea clopotniță, iar în 1671 august 1 este numită „Biserica Negustorilor”, pentru că era folosită și cercetată de negustorii care veneau din Bizanț, Grecia etc. cu marfă și afaceri către Viena, Berlin, Varșovia și alte părți din apusul Europei.
În forma exterioară de azi datează din 1725-1726, când este reconstituită din cărămidă, în locul celei din lemn ce a ars în 1718, sub domnitorul Nicolae Mavrocordat.
Ctitorii Bisericii sunt deci negustori, o parte dintre aceștia fiind înmormântați în incinta bisericii. Inscripțiile de pe pietrele de mormânt sunt menționate în lucrarea lui Nicolae Iorga Inscripții în bisericile României [2] și în cea a prof. Alexandru Elian Inscripții medievale ale României[3].
Biserica a fost scutită de dări de către domnitorul Nicolae Mavrocordat și ajutată anual cu câte 45 si ½ taleri, conform zapiselor ce au fost însușite și reînnoite și de alți domnitori, până la Cuza Vodă.
După cutremurul din 1836 ce a dărâmat toate turlele de biserici din târgul Bucureștilor, ctitorul Bisericii Negustori este Marele Aga Manuil Serghiad, care a reparat-o în parte, a restaurat-o cu cheltuiala sa (turla, uși, ferestre noi, zugrăvit). Aga Manuil Serghiad este înmormântat în pridvorul Bisericii, în partea de sud.
Între anii 1867-1870, i se face a doua reparație, i se înlocuiește șindrila cu tinichea și i se face a doua mare turlă, cea a Pantocratorului (conform Arhivei Naționale).
La 1888, este din nou reparată și înfrumusețată. I s-au lărgit ferestrele în forma de azi, i s-a închis pridvorul cu geamuri fixate în rame de fier, lucru binevenit pentru conservarea picturii de mare valoare, făcută în frescă de marele pictor Pârvu Mutu și de ucenicii săi. Repararea și înfrumusețarea au fost făcute cu cheltuiala lui Emanoil Protopopescu Pache, primar al Capitalei, fiu al protopopului Iancu, fost slujitor al Bisericii Negustori.
Biserica este restaurată în 1924-1930, iar în 1942 i se fac alte reparații, în urma cutremurului din noiembrie 1940.
Biserica a fost consolidată și reparată la exterior, până la înălțimea de 8 m, în anul 2002 (iunie-decembrie), cu cheltuiala enoriașului Constantin Henry Rătescu și a soției sale Simona-Mihaela (peste patru sute cinci zeci de mii lei).
Actualmente se lucrează la consolidarea turlelor, a arcelor de boltă și la instalarea paratrăznetului.
Arhitectură
Biserica Negustori este de dimensiuni medii (27,60 x 8,25 – 11,35 m), este construită din cărămidă turcească, în stil brâncovenesc, are formă trilobată, având la exterior, la înălțimea de 6 m, un brâu aplicat pe zid, caracteristic bisericilor din sec. XVIII.
Pridvorul este închis cu geamlâc, având trei arcade frontale si câte două pe laturi, sprijinite pe stâlpi cilindrici și pile masive la colțuri.
Deasupra pronaosului pătrat se ridică turnul-clopotniță, învelit în tablă și având câte o coloană pe cele patru colțuri. Naosul, flancat de două abside, este de plan pătrat, iar pe cele patru arcuri se sprijină turla Pantocrator, și acesta învelit în tablă.
În urma lucrărilor de consolidare din anul 2002, turlele au fost vopsite în bronz de aluminiu.
Biserica Negustori este monument istoric, conform adresei nr. 7207/1953 A.C.S.A.C.
Pictura
În tindă, în afară de icoana Sf. Nicolae, Sf. Petru și Pavel cu câte un mucenic, pictura este a lui Pârvu Mutu, conform prof. Ion D. Ștefănescu Monumente de artă religioasă din București[4]. În naos, pronaos și altar se află pictura în frescă a lui Pârvu Mutu.
În 1888, Pache Protopopescu, primarul Capitalei și fiul preotului slujitor al Bisericii Negustori, Iancu Protopopescu, îl aduce pe pe pictorul Gheorghe Tattarescu, care aplică pictura sa în ulei peste cea a lui Pârvu Mutu.
Cu ocazia lucrărilor de restaurare care s-au făcut în 1924-1930, a fost restaurată și pictura lui Gheorghe Tattarescu, de către pictorul Paul Molda.
În anii 2007-2009, conform hotărârii Administrației Monumentelor de Patrimoniu și Turistice (A.M.P.T.), pictura lui Tattarescu dezlipindu-se (cojindu-se), aceasta a fost înlăturată de o echipă de specialiști, sub îndrumarea pictorului Romeo Andronic, păstrându-se în absidele Bisericii Negustori doar patru scene (câte două în fiecare absidă). S-a scos astfel la lumină întreaga pictură a lui Pârvu Mutu, făcută în jurul anului 1730. Se pare că Biserica Negustori deține cea mai mare suprafată de pictură executată de acest mare artist. (După ce s-a călugărit sub numele de Pahomie, Pârvu Mutu moare în 1735, fiind înmormântat la Mânăstirea Robaia din Județul Argeș.)
Pictura lui Gheorghe Tattarescu este intactă și unică, sus, în turla mare a Pantocratorului.
Pictura catapetesmei este de la 1830-1838, restaurarea fiind făcută de Manuil Serghiad pe cheltuiala sa, cu ajutorul unui pictor necunoscut, se pare venit de la Muntele Athos, poate chiar Papathodor, fiul preotului Tudor, de la Frunzănești, din Ilfov.
Obiecte de valoare istorică și artistică
Biserica Negustori deține:
Șirul preoților parohi
La Biserica Negustori au fost preoți slujitori următorii: Ilie, Iancu Protopopescu, Ștefan Pandele, Alexandru, Dragne, Vasile, Gheorghe Popescu, Nicolae Marinescu-Frăsinet, Marin, Ion, Ilie, Ion.
În casa parohială din curtea Bisericii Negustori s-a născut Pache Protopopescu, care a fost primar al Capitalei între 1888-1891 și tot aici s-a născut și actorul Cosma Brașoveanu, tatăl său fiind cântăreț de seamă la această biserică.
Între anii 1981-1993, la Biserica Negustori venea la slujbă, predica și se împărtășea marele teolog al secolului XX, soarele Ortodoxiei, Dumitru Stăniloae, căruia, preotul Mihalcea Dinu, i-a fost duhovnic timp de 12 ani, așa cum și soției sale, Maria.
De Crăciun și de Paști, de cel puțin 7-8 ani încoace, elevi ai Liceului N. Kretzulescu (Școala Superioră Comercială) din apropiere, prezintă în Biserica Negustori o suită de colinde și cântări religioase.
Cu prilejul marilor sărbători (Crăciun, Paști, Sf. Nicolae, Înălțarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului, Bunavestire), ca și la zilele de pomenire generală a morților (moșii de iarnă, de vară și de toamnă), se dau de pomană pachete cu diverse produse, mai ales celor cunoscuți ca nevoiași și rechizite școlare copiilor.
Parohia are circa 160 de familii. Sprijină atât cât poate diferite acțiuni filantropice (pentru ajutorarea sinistraților, a persoanelor nevoiașe și a bolnavilor).
Se predică la fiecare slujbă de duminică sau sărbătoare. Vinerea, dupa Sfântul Maslu, se catehizează creștinii prezenți.
Biserica parohiei Negustori se află pe strada Theodor Ștefănescu nr. 5, sectorul 3, București.
Telefon fix: 021 3158454
Nu are site oficial, nici adresă de e-mail.
Informații despre Biserica Negustori de regăsesc pe site-urile:
www.arhiepiscopiabucurestilor.ro
BIBLIOGRAFIE
Alexandru ELIAN, Inscripții medievale ale României, București, Editura Academiei R.S.R., 1965
Nicolae IORGA, Inscripții în bisericile României, București, Institutul de Arte Grafice și Editura „Minerva”, 1907
Ion D. ȘTEFĂNESCU, Monumente de artă religioasă din București [III], În G.B./Anul XV/Nr.6-7/Iunie- Iulie/1956, p. 317 – 319
Lucia STOICA, Neculai IONESCU-GHINA, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București. Bisericile ortodoxe, București, Editura Universalia, 2005
[1] Lucia STOICA, Neculai IONESU- GHINA, Enciclopedia Lacasurilor de cult din Bucuresti, Bisericile ortodoxe, Bucuresti, Editura Universalia, 2005
[2] Nicolae IORGA, Inscriptii in bisericile Romaniei, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice si Editura “Minerva”, 1907
[3] Alexandru ELIAN,Inscriptii medieval ale Romaniei, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R.,1965
[4] Ion D. Stefanescu, Monumente de arta religioasa din Bucuresti [III], In G.B./ Anul XV/ Nr.6-7/Iunie-Iulie/ 1956, p. 317-319
[5] Ion D. STEFANESCU, Monumente de arta religioasa din Bucuresti [III], In G.B./Anul XV/ Nr. 6-7/Iunie-Iulie/ 1956, p.317- 319