Parohia Sfântul Ștefan Călărași

Parohia Sfântul Ștefan Călărași, aparținând de Protoieria 3 Capitală, este situată pe partea nordică a Căii Călărași lângă piața Sfântul Ștefan. Biserica reprezinta una dintre cele mai vechi locașuri de cult religios ortodox din București. În prezent, ea este administrata de preotul paroh Cârlan-Ungureanu Constantin.

1764. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE._{[ISTORIA ZIDIRII EI (PISANIA); ARHITECTURA (PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUCTIE); PICTURA].} Data înălţării ei este anul 1768, luna septembrie, ziua 25 de către Stoica Clucerul, cum stă scris în pisania de piatră de la intrare. Sunt afirmaţii istorice care desemnează drept ctitor pe voievodul fanariot Ştefan Racoviţă, împreună cu Teodora Doamna, în anul 1764. PISANIA ,,Doamne Cela ce sfinţeşti pre ceia ce râvnesc podoaba casei Tale şi proslăvesc dumnezeiască puterea Ta, primeşte acest lăcaş, care întru slava numelui s-au înălţat şi întru cinstea şi prăznuirea Sfintei Înălţări a Domnului şi a Sfântului Arhidiacon Ştefan, de robul Tău Stoica Clucer. Şi s-a săvârşit în zilele preaînălţatului nostru Domn Io Alexandru Ghica Voievod, purtând cârma proslavei prea Sfinţitului mitropolit al Ungro-Vlahiei kiru kir Grigorie, Septemvrie 25, pisar Radu logofăt, Ioan pietrar, 1768”

După tradiţie, biserica ar fi fost zidită de voievodul Ştefan Racoviţă, care a domnit în Muntenia între anii 1764, februarie 7 şi 1765, august 29, Toţi istoricii menţionează drept ctitor pe Ştefan Racoviţă voievod. Desigur, toţi s-au bazat pe menţiunea din “Revista istorică” a Arhivelor Românei, I, pag.12, care aminteşte că la 19 mai 1765, Ştefan Racoviţă închina Mitropoliei biserica domnească din Gherghiţa şi biserica Sfântul Ştefan din Bucureşti, cu tot venitul lor. Aceeaşi menţiune o face, în volumul său “Familia Racoviţă-Cehan. Genealogie şi istoric”, Generalul M. Racoviţă-Cehan; menţiune publicată în 1942 de Academia Română în “Studii şi Cercetări”
În sprijinul acestei păreri, mai avem şi menţiunea făcută în “Istoria Bucureştilor”, pag. 147-148, de Gh. I. Ionescu-Gion, 1899 – care aminteşte că între averile Mitropoliei din vremea păstoriei Mitropolitului Cosma I (1787-1792), se adaugă şi douăzeci de schituri cu moşoaiele, casele, grădinile şi viile lor în afară de Bucureşti; iar în Bucureşti, avea, pe lângă alte biserici şi biserica Sf. Ştefan din Calea Călăraşilor. Această menţiune este citată din Condica nr. 5 a fondului mitropolitan şi Condica nr.3 a Mitropoliei, p. 365, Condici ce se găsesc la Academia Română şi la Arhivele Statului.

Faţă de cele menţionate de pisania bisericii şi faţă de documentele găsite până acum cu privire la persoana ctitorului bisericii Sf. Ştefan, se poate afirma că această biserică ar fi fost începută din temelie de Ştefan Racoviţă voievod în anul 1764 şi terminată de Stoica clucerul, care ar fi pus pisania deasupra uşii de intrare în biserică în anul 1768.Biserica Sf. Ştefan, deşi simplă ca înfăţişare, totuşi este interesantă ca arhitectură, deoarece a suferit puţine transformări care să fi schimbat caracterul ei vechi. Este zidită în stil brâncovenesc, cu plan treflat, cu pridvor deschis pe coloane care susţin arcade semicirculare, cu turlă situată deasupra pronaosului în formă exterioară poligonală la care se ajunge printr-un turn hexagonal alipit de faţada de nord a bisericii.
Dintre ornamentele de piatră ce înfrumuseţau această biserică, se mai păstrează un ornament floral săpat în piatră, încrustat în zidul exterior de la Sfântul Altar şi absida de la nord. Dintre sculpturile în lemn s-au mai păstrat uşile împărăteşti, uşile laterale ale tâmplei, jeţul arhieresc şi Crucea de pe catapeteasmă, însă ele au fost ridicate în 1916 de Comisia Monumentelor Istorice şi depuse într-un muzeu încă necunoscut nouă.Icoanele împărăteşti – 1809 şi ce a Sfântului Ştefan, ferecate în argint (metal argintat) – 1811 sunt originale şi au fost zugrăvite de Radu Zugravul la zidirea bisericii.
Biserica încă mai posedă şi astăzi sub diferite straturi de văruieli vechile fresce ce sunt asemănătoare celor de la biserica Stavropoleos.În interior pictura ce se vede astăzi este datează din 1886 şi este executată peste vechile fresce ale pictorului Tache Ionescu – elev al şcolii lui Gheorghe Tăttărescu. Numele acestui pictor a fost descoperit în timpul păstoriei preotului Ion Bojogescu, în anul 1952, sub pictura din dreapta naosului, la Deisis, la prima strană de perete.
Frescele din pridvor s-au dezvelit în anul 1992 cu ocazia restaurării făcute de către pictorul Popescu Mollda.
O nouă ştergere a funinginii de pe pictura de la interior (pronaos şi naos) a avut loc în 2014 fără a se interveni asupra picturii sau frescei.Atunci s-au restaurat icoanele imparatesti din iconostas si ferecatura a fost scoasa de pe ele.Valoarea bisericii monument istoric se reflectă şi în pictura exterioară din cele 30 de medalioane în care sunt zugrăvite pe lângă patriarhii Vechiului Testament, prooroci, Apostoli, îngeri şi chipuri din cultura clasică – sibile şi filosofi antici (Sibila Delfica, Persica, Platon şi Aristotel)- lucru mai rar întâlnit în ţara noastră, ca în bisericile Voroneţ, Vatra Moldoviţei, Humorului, paraclistul episcopiei Râmnicu Vâlcea, Mirăuţilor din Suceava, biserica din Spineni – Olt, satul Vineţi.
În Bucureşti este singura biserică cu Sibile şi filosofi care a rămas deoarece la biserica cu Sibile din Calea Moşilor, în urma intemperiilor şi a reparaţiilor ce s-au făcut în 1970, au dispărut aceste unice zugrăveli.
Fresca din aceste medalioane a fost acoperită în 1922 de pictorul Popescu Mollda, cu aceleaşi figuri, în tempera, lăsând câteva medalioane originale.
Biserica a fost prădată de foc prima dată în anul 1832 (a se vedea Frederic Damme, cartea “Bucarest en 1908”) şi a doua oară în anul 1847 când au ars 12 biserici şi 13 mahalale din Bucureşti (a se vedea “Memorialul Focului cel Mare” de Anton Pann (Bucureşti, 1854).     Din arhiva bisericii (ce datează începând de prin anii 1890) se poate vedea reparaţiile suferite de biserica Sf. Ştefan. Astfel, în anul 1868, când i s-a adăugat o turlă din lemn deasupra naosului, i s-a închis cu zid pridvorul, s-a învelit cu tablă, adăugândui-se o marchiză în faţa pridvorului.
Între anii 1916-1922, sub supravegherea Comisiei Monumentelor Istorice şi a istoricului Nicolae Iorga, i s-a făcut o reparaţie radicală, redândui-se înfăţişarea de la zidire Astfel, s-a demolat turla adăugată, s-a deschis pridvorul, s-a subzidit cu piatră, s-a învelit cu olane, s-au tencuit zidurile exterioare şi s-au tras profilele la turlă la exterior aşa cum se văd şi astăzi, înlocuindu-se vechile chenare de piatră de la uşa de la intrare şi ferestre cu chenare tot din piatră simplă.
În 1909 s-a înlocuit tâmpla de zid cu ce existentă astăzi – din stejar sculptat de sculptorul Ion Babic. Iar tocmai în 1927 s-au înlocuit cele două coloane din interior iniţial făcute din cărămidă cu coloane din piatră de Câmpulung, dând o rezistenţă mai mare zidului dintre naos şi pronaos, precum şi turlei din cărămidă.
Întrucât ultima reparaţie majoră a avut loc între anii 1916-1922, iar cutremurul din 1977 i-a dărâmat turla de pe pronaos, pr. paroh Ion Bojogescu a reuşit să refacă turla şi să alcătuiască un nou deviz pentru readucerea picturii la starea iniţială prin restaurare. Dar, sfârşindu-se în anul 1985, continuarea proiectului nu a mai fost posibilă.

C.CIMITIRUL _{[NUMELE PERSONALITĂȚILOR BISERICEȘTI SAU LAICE ÎNMORMÂNTATE AICI]}

Biserica nu are cimitir . In pridvorul ei se gașeste o piatra de mormânt unde a fost înmormantat clucerul Stoica.

1. ACTIVITAȚI CULTURALE ȘI FILANTROPICE ÎN TRECUT

Biserica Sfântul Ștefan nu a avut activitați filantropice, fiind dintotdeauna susținută de Mitropolia Unglovlahiei si de domnitorul Ștefan Mihail Racoviță care improprietarește Mitropolia cu „moșia Gherghiței” special pentru a ingriji de această biserică din care să nu lipsească slujirea și pomenirea domnitorului si a urmașilor lui.

1. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI[- activităţi pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ş.a.]

Aztăzi parohia are mai mult un caracter misionar, păstrand porunca ctitorilor de a menține slujirea si pomenirea ctitorilor si a urmașilor lor.

723. DATE DE CONTACT PAROHIE [HRAM] ,,Sf. Întâi Mc. și Arhidiacon Ștefan’’ [ADRESA] Calea Călărași nr. 83, Sector 3, București; Cod poștal: 030612; ; [OFICIU PAROHIAL] Tel. 0723.657.270 │ e-mail: biserica.sf.stefan.calarasi@gmail.com│ site: http://www.bisericasfantulstefan.ro/

_{BIBLIOGRAFIE : Arhivele Statului : Hrisovul Domnesc, Arhiva parohiala.}

Galerie Foto: