{"id":2745,"date":"2017-02-03T21:58:50","date_gmt":"2017-02-03T19:58:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.protoieria3.ro\/wp\/?p=2745"},"modified":"2017-02-03T21:58:50","modified_gmt":"2017-02-03T19:58:50","slug":"parohia-sfantul-gheorghe-nou","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.protoieria3.ro\/wp\/2017\/02\/03\/parohia-sfantul-gheorghe-nou\/","title":{"rendered":"Parohia Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou"},"content":{"rendered":"

\u00cen \u00a0Bucure\u015fti, Capitala Rom\u00e2niei, se afl\u0103 un monument numit \u201eKilometrul Zero\u201d, reper topografic \u015fi cartografic, de la care sunt m\u0103surate toate distan\u0163ele, p\u00e2n\u0103 la cele mai \u00eendep\u0103rtate localit\u0103\u0163i ale \u0163\u0103rii. L\u00e2ng\u0103 acest punct se \u00eenal\u0163\u0103, la intersec\u0163ia magistralei Nord-Sud a ora\u015fului cu str\u0103zile Lipscani, B\u0103niei (fost\u0103 Sf\u00e2ntul Gheorghe) \u0219i Cavafii Vechi, str\u0103vechea biseric\u0103 av\u00e2nd hramul Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe. Sf\u00e2ntul loca\u0219 este amplasat \u00eentr-o frumoas\u0103 gr\u0103din\u0103 care, prin vegeta\u021bia bogat\u0103 \u015fi aleile ei pietruite, reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 oaz\u0103\u00a0\u00een inima agitat\u0103 a ora\u015fului. \u00cen fa\u0163a sa, doi platani seculari str\u0103juiesc statuia Voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu, opera sculptorului Oscar Han, realizat\u0103 \u00een anul 1938[1]<\/a>.<\/p>\n

Despre Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> au vorbit \u015fi au scris de-a lungul secolelor mai \u00eent\u00e2i c\u0103l\u0103torii str\u0103ini[2]<\/a>, apoi cronicarii, care au consemnat \u00een opera lor unele aspecte privind existen\u0163a acestui sf\u00e2nt loca\u015f. M\u0103rturiile cele mai vechi scrise despre o biseric\u0103 din Bucure\u0219ti cu hramul Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe \u2013 numit\u0103 a lui Dobru\u0219 Banul, anterioar\u0103 bisericii de ast\u0103zi \u2013 dateaz\u0103 din anii 1575-1576[3]<\/a> \u015fi din 1592, Ianuarie 26.<\/p>\n

    \n
  1. ISTORICUL BISERICII PAROHIALE [ISTORIA ZIDIRII EI]<\/li>\n<\/ol>\n

    Pe m\u0103sur\u0103 ce popula\u021bia Bucure\u0219tiului a crescut numeric, loca\u0219ul devenind ne\u00eenc\u0103p\u0103tor, deterior\u00e2ndu-se \u0219i fiind dep\u0103\u015fit \u00een \u00een\u0103l\u021bime de cl\u0103dirile \u00eenconjur\u0103toare, a fost ref\u0103cut de c\u0103tre Domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu, la rug\u0103mintea patriarhului Dositei Nottara al Ierusalimului[4]<\/a>.\u00cen anul 1705, voievodul a demolat biserica veche, preg\u0103tind locul pentru viitorul edificiu. [ARHITECTUR\u0102. PLAN, DIMENSIUNI, MATERIALE DE CONSTRUC\u021aII]Planul noului loca\u0219 era triconc,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 av\u00e2nd c\u00e2te \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 o\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 turl\u0103 \u00a0\u00a0\u00a0 pe \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 naos\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u0219i pronaos, precum \u0219i dou\u0103 turle pe pridvor, cu pronaos supral\u0103rgit \u0219i pridvor prev\u0103zut cu coloane de piatr\u0103 sculptate \u00een torsad\u0103. Reconstruc\u021bia \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 bisericii a fost realizat\u0103 propriu-zis \u00eentre anii 1705-1706, dup\u0103 care a fost pictat\u0103 de c\u0103tre o echip\u0103 condus\u0103 de P\u00e2rvu Mutu Zugravul.<\/em><\/p>\n

    La data finaliz\u0103rii construc\u021biei, a\u0219ez\u0103m\u00e2ntul Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou mai cuprindea, \u00eenc\u0103 din 1699, \u00een afar\u0103 de hanul \u0219i anexele sale negustore\u0219ti \u0219i gospod\u0103re\u0219ti, \u015fi un turn-clopotni\u021b\u0103 la intrare, dotat cu un clopot turnat astfel, \u00eenc\u00e2t s\u0103 r\u0103sune: \u201eBran-co-van\u201d[5]<\/a>.<\/p>\n

    Sfin\u021birea Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> din Bucure\u0219ti a constituit un moment str\u0103lucit \u0219i de referin\u021b\u0103 \u00een istoria acestui sf\u00e2nt loca\u0219, solemnitatea ceremoniilor, c\u00e2t \u015fi prezen\u021ba \u00eenal\u021bilor ierarhi rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini, atr\u0103g\u00e2nd aten\u021bia istoricilor[6]<\/a> din acea vreme.<\/p>\n

    Primele m\u0103rturii despre biserica rezidit\u0103 de c\u0103tre Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu[7]<\/a> \u0219i t\u00e2rnosit\u0103 \u00een anul 1707 apar\u021bin \u00eensu\u0219i ctitorului ei, c\u00e2t \u0219i unor contemporani ai acestuia. Astfel, domnitorul spunea, la data de 1 iulie 1707, c\u0103 Biserica Sfa\u0302ntul Gheorghe: \u201e[…] este cea mai \u00eenc\u0103p\u0103toare, mai \u00eenalt\u0103 \u0219i mai frumoas\u0103 dintre toate bisericile c\u00e2te se afl\u0103 \u00een \u021bar\u0103<\/em> […]\u201d. La fel de elogios s\u0327i admirativ s-a exprimat s\u0327i Anton Maria Del Chiaro Fiorentino, secretarul italian al voievodului Constantin Br\u00e2ncoveanu. El spunea c\u0103 biserica este \u201euna belissima chiesa in onor di quel santo Martire\u201d (\u201eo foarte frumoas\u0103 biseric\u0103, \u00een cinstea acelui sf\u00e2nt martir\u201d).<\/p>\n

    De-a lungul timpului, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> a fost afectat\u0103 de o serie de dezastre naturale \u0219i antropice, precum incendiul din 1718 sau cutremurele din 31 mai 1738, 26 martie 1790 \u0219i 14 octombrie 1802. \u00cen urma cutremurului din 1802, turlele sf\u00e2ntului loca\u0219 au c\u0103zut, p\u0103str\u00e2ndu-se numai postamentul de la turla cea mare, imagine surprins\u0103 \u0219i \u00een desenele \u0219i gravurile realizate de c\u0103tre Bouquet \u0219i Raffet. \u00cen aceea\u0219i \u00eemprejurare au c\u0103zut \u0219i bol\u021bile bisericii, iar hanul care \u00eemprejmuia sf\u00e2ntul loca\u0219 a fost distrus, fiind c\u0103zut \u00een ruin\u0103[8]<\/a>. Aceasta fost
    \ncea mai mare deteriorare a a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului dup\u0103
    \nanul 1707    [9]<\/a>.<\/p>\n

    Cu toate c\u0103 lucr\u0103rile de repara\u0163ie a a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului nu au \u00eent\u00e2rziat, se poate spune c\u0103 acest cutremur, din 1802, a fost \u00eenceputul schimb\u0103rii \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii ansamblului bisericesc al lui Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu de la Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou. Continuarea procesului de degradare arhitectonic\u0103 a fost cauzat\u0103 \u0219i de cutremurul din 15 iunie 1803, care, de\u0219i a fost mai slab ca intensitate dec\u00e2t cel din 1802, \u201ea finalizat\u201d distrugerea cl\u0103dirilor nereparate \u00eenc\u0103 dup\u0103 cutremurul din 1802[10]<\/a>.<\/p>\n

    Repara\u021biile efectuate ulterior la biseric\u0103 au fost compromise de cutremurele din 13 noiembrie 1829 \u0219i 11 ianuarie 1838. Din cauza acestui din urm\u0103 seism, trei din zidurile hanului Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou s-au pr\u0103bu\u0219it, iar bisericii, ca \u0219i \u00een trecut, i-a fost avariat\u0103 turla.<\/p>\n

    Cu toate acestea, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> continua s\u0103 fie un reper monumental \u00een arhitectura bisericeasc\u0103 a ora\u0219ului Bucure\u0219ti din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. Accesul la acest sf\u00e2nt loca\u0219 se f\u0103cea printr-o poart\u0103 cu dou\u0103 canaturi din lemn, c\u0103ptu\u0219ite cu tabl\u0103 de fier, cu acoperi\u0219 \u00eenvelit cu olane, av\u00e2nd func\u021bie de clopotni\u021b\u0103 \u015fi fiind \u00eenzestrat\u0103 cu trei clopote[11]<\/a>. Aspectul exterior al bisericii, a\u0219a cum este descris \u00eentr-o catagrafie din octombrie 1845, continua s\u0103 fie unul monumental. De la intrare, se p\u0103trundea printr-un \u201eslomn\u201d (pridvor), ce avea patrusprezece coloane de piatr\u0103. Fa\u021badele exterioare erau tencuite \u0219i \u201espoite \u00een alb\u201d. Era acoperit\u0103 cu olane \u0219i deasupra ei str\u0103juiau patru cruci de fier. Lumina p\u0103trundea \u00een interior prin treisprezece ferestre mari, cu flori de fier, din care opt mai mici, aflate mai sus \u0219i lucrate \u00een piatr\u0103, iar patru \u00een turl\u0103.<\/p>\n

    \u00cen interior, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> continua, \u0219i \u00een 1845, s\u0103-\u0219i p\u0103streze pictura realizat\u0103 de c\u0103tre P\u00e2rvu Mutu. Spa\u021bialitatea interiorului bisericii impresiona \u00eenc\u0103 de la intrare, prin bol\u021bile \u0219i arcadele late, sus\u021binute de \u0219ase coloane de piatr\u0103. T\u00e2mpla, sculptat\u0103 \u00een lemn de nuc, era poleit\u0103 cu aur. Amvonul poleit era construit din lemn.<\/p>\n

    \u00cens\u0103, \u00een prim\u0103vara anului 1847, un nou incendiu a pus cap\u0103t existen\u021bei multor hanuri, printre care \u0219i cel al \u201etoptangiilor\u201d (angrosi\u0219tilor), cum i se spunea celui din incinta A\u0219ez\u0103m\u00e2ntului de la Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou. \u00cen urma acestui context nefericit a avut de suferit \u0219i Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em>.<\/p>\n

    Debutul demersurilor pentru efectuarea restaur\u0103rii bisericii a fost f\u0103cut \u00een timpul domniei lui Barbu \u0218tirbei \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/em> Mai \u00eenainte, s-a organizat un concurs \u00een cadrul c\u0103ruia a fost preferat arhitectul francez de origine catalan\u0103 Xavier Villacrosse, secondat de arhimandritul Ioan V\u0103c\u0103r\u0103\u0219teanul[12]<\/a>. S-a constatat c\u0103 au fost distruse de incendiu p\u0103r\u021bile superioare ale zidurilor, iar pictura lui P\u00e2rvu Mutu a fost \u00een mare parte deteriorat\u0103, cu excep\u021bii minore. De asemenea, arse\u00adser\u0103 \u0219i unele componente lemnoase din interiorul bisericii.<\/p>\n

    Lucr\u0103rile de restaurare au fost \u00eencepute \u00een prim\u0103vara anului 1851, dar \u00een anul 1852 arhitec\u021bii Johann (Ioan) Schlatter \u0219i Alexandru Or\u0103scu, f\u0103c\u00e2nd o analiz\u0103 a lucr\u0103rilor efectuate, au constatat abateri de la proiectul \u00eentocmit ini\u021bial, ceea ce au st\u00e2rnit discu\u021bii, \u00eent\u00e2rziind finalizarea lucr\u0103-\u00ad
    \nrii. \u00cen cele din urm\u0103, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> a ren\u0103scut din propria cenu\u0219\u0103, dar cu o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are str\u0103in\u0103 de cea pe care a dorit-o \u0219i a realizat-o ctitorul ei, Domnitorul Constantin Br\u00e2n\u00adcoveanu. A fost nevoie, mai t\u00e2rziu, de noi \u0219i mari eforturi din partea Parohiei Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> \u0219i a Arhiepiscopiei Bucure\u0219tilor pentru a o readuce la forma consacrat\u0103 de c\u0103tre ctitorul ei. \u00cens\u0103 \u0219i sub noua \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are, dat\u0103 de arhitectul Villacrosse, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> a continuat s\u0103 func\u021bioneze ca nucleu important de spiritualitate cre\u0219tin\u0103 \u0219i ortodox\u0103, v\u0103zut\u0103 a\u0219a nu numai de rom\u00e2ni, ci \u0219i de str\u0103ini, fiind comentat\u0103 s\u0326i ilustrat\u0103 foto \u00een revista London News<\/em>, edit\u0326ia din 26 noiembrie 1853    [13]<\/a>.<\/p>\n

    Incendiul de la mijlocul secolului al XIX-lea a determinat Parohia Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> s\u0103 solicite, \u00een anul 1915, protec\u021bia \u0219i sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice<\/em>, prin includerea bisericii \u00een categoria monumentelor istorice. Aceast\u0103 calitate i-a fost acordat\u0103 prin Decretul Regal nr. 1719 din 2 iulie 1915, care trecea \u00een categoria monumentelor istorice toate edificiile mai vechi de anul 1834[14]<\/a>.<\/p>\n

    Un nou moment de \u00eencercare pentru biseric\u0103 l-a reprezentat cutremurul din 10 noiembrie 1940. \u00cen urma unor cercet\u0103ri detaliate, \u00eentreprinse de arheologii Dinu V. Rosetti s\u0326i Panait I. Panait i\u0302n cadrul S\u0326antierului arheologic Bucures\u0326ti al Academiei Rom\u00e2ne, s-a ajuns la concluzia privind necesitatea unei restaur\u0103ri radicale a sf\u00e2ntului locas\u0326, prilej de a fi reconstituit\u0103 forma ei init\u0326ial\u0103, br\u00e2ncoveneasc\u0103<\/em>. Acest deziderat a putut fi atins \u00eens\u0103 abia dup\u0103 ultimul cataclism major din secolul trecut, cutremurul din 4 martie 1977, fiind rezultatul unor discut\u0326ii i\u0302ndelungate cu restauratorii de monumente istorice, printre care: Arhitect Henrietta Delavrancea-Gibory, Arhitect\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0326tefan\u00a0 Bals\u0326, Prof. Dr. Vasile Dra\u0306gut\u0326, Arhitect Nicolae Stoian, Arhitect Dr. Cristian Moisescu, Marcu Anghel etc. Lucr\u0103rile de restaurare s-au desf\u0103\u015furat \u00eentre anii 1972-1987.<\/p>\n

    [PICTURA] De asemenea, \u00een luna octombrie 2008, cu binecuv\u00e2ntarea s\u0326i purtarea de grij\u0103 a Preafericitului Pa\u0306rinte Patriarh Daniel, a fost deschis \u0219antierul de pictur\u0103 monumental\u0103, cu echipa condus\u0103 de pictorului Ioan Moldoveanu, \u00een acela\u0219i timp au fost executate \u0219i alte lucr\u0103ri foarte importante pentru conservarea, restaurarea s\u0326i punerea \u00een valoare a sf\u00e2ntului locas\u0326, sub coordonarea preotului paroh Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru. Pentru p\u0103strarea moa\u0219telor Sfin\u021bilor Martiri Br\u00e2ncoveni a fost confec\u021bionat\u0103 o racl\u0103 din argint masiv aurit<\/em>, lucrat\u0103 \u00een filigran \u0219i \u00eempodobit\u0103 cu pictur\u0103 \u00een email, ad\u0103postit\u0103 sub un maiestuos <\/em>baldachin sculptat \u00een lemn de tei \u00een stil br\u00e2ncovenesc \u0219i aurit \u00een vechea tehnic\u0103 bizantin\u0103 bolus.<\/p>\n

    \u00cenc\u0103 un aspect notabil din istoria \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu at\u00e2t de multe evenimente a Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> este \u0219i popasul ultim, din data de 17 iunie 1889, al marelui poet na\u021bional, Mihai Eminescu, \u00een aceast\u0103 sf\u00e2nt\u0103 biseric\u0103, pentru prohodire.<\/p>\n

    [OBIECTE VECHI DE CULT, ODOARE] Principalul odor al Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> este reprezentat de frumoasa s\u0326i istorica t\u00e2mpl\u0103<\/em> br\u00e2ncoveneasc\u0103 ce a \u00eempodobit biserica \u00eenc\u0103 din anul sfin\u0163irii ei (1707), relativ bine conservat\u0103, \u00een ciuda i\u0302ncerc\u0103rilor la care a fost supus\u0103. Aceast\u0103 capodoper\u0103 de art\u0103 br\u00e2ncoveneasc\u0103 este compartimentat\u0103 \u00een mai multe registre, cu arce s\u0326i colonete bogat \u00eempodobite, cu elemente florale specifice artei br\u00e2ncovenes\u0326ti s\u0326i br\u00e2uri ajurate, ce despart registrele t\u00e2mplei. Pictura catapetesmei este \u00een tempera pe suport de lemn, except\u0326ie f\u0103c\u00e2nd cele patru mari icoane din t\u00e2mpl\u0103, datate \u00een 1856, care sunt pictate \u00een ulei, pe un lemn de esent\u0326\u0103 tare, probabil nuc.<\/p>\n

    Racla cu moas\u0326tele Sf\u00e2ntului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu<\/em> reprezint\u0103 cel mai important reper duhovnicesc din acest sf\u00e2nt locas\u0326. De asemenea, biserica mai as\u0103poste\u0219te \u0219i racla cu moas\u0326tele Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae,<\/em> as\u0326ezat\u0103 sub baldachinul aflat \u00een partea st\u00e2ng\u0103 a naosului. Inscript\u0326ia de pe racla istoric\u0103, cu moas\u0326tele Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae din Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> este urm\u0103toarea: \u201e\u2020 Aceast\u0103 m\u00e2n\u0103 a Sf\u00e2ntului Nicolae au ferecat-o cu aur Domnul Io Mihail Voevod s\u0326i Doamna Stanca s\u0326i fiul lor Io Necula Voevod, \u00een anul 7108 (1600). Is(pravnic) Mitropolitul Eftimie<\/em>\u201d.<\/p>\n

    \u00cen biseric\u0103 se afl\u0103 \u00eenc\u0103 un odor deosebit: este vorba de un sf\u00e2nt epitaf cu o broderie foarte frumoas\u0103<\/em>, lucrat \u00een fir de aur (sec. XVIII-XIX), ce str\u0103juies\u0326te, ca o aleas\u0103 podoab\u0103 duhovniceasc\u0103, morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n

    O icoan\u0103 la care credincios\u0326ii din \u00eentreaga t\u0327ar\u0103 se \u00eenchin\u0103 cu o evlavie deosebit\u0103 este icoana f\u0103c\u0103toare de minuni a Maicii Domnului <\/em>(sf\u00e2rs\u0326itul sec. XVIII), as\u0326ezat\u0103 \u00een naosul bisericii. S\u0326i icoana Sfintei Cuvioase Parascheva<\/em>, datat\u0103 din secolul al XVIII-lea, la care credincios\u0326ii de asemenea o cinstesc cu mult\u0103 evlavie, s\u0326i care are o valoare artistic\u0103 s\u0326i spiritual\u0103 deosebit\u0103, completeaz\u0103 zestrea odoarelor duhovnices\u0326ti din Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em>.<\/p>\n

    Curtea bisericii ad\u0103poste\u015fte unul dintre reperele emblematice ale Capitalei: Monumentul Kilometrul Zero<\/em>. Realizat \u00een perioada interbelic\u0103, \u00een urma constat\u0103rii, de c\u0103tre topografi, a faptului c\u0103 Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> se afl\u0103 \u00een centrul geometric al Bucure\u0219tiului, ansamblul monumental este opera arhitectului Horia Creang\u0103<\/em>. \u00cen centrul acestui ansamblu a fost amplasat\u0103 o sfer\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een mozaic<\/em>, pe care se afla statuia ecvestr\u0103 a Sf\u00e2ntului Gheorghe omor\u00e2nd balaurul, lucrare efectuat\u0103 de c\u0103tre sculptorul Constantin Baraschi<\/em>. Termenul efectu\u0103rii acestei lucr\u0103ri a fost 9 mai 1937, dar el a fost am\u00e2nat din cauza unor considerente de ordin religios, statuia ecvestr\u0103 a Sf\u00e2ntului Gheorghe fiind v\u0103zut\u0103 ca neadecvat\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu ortodox. Dup\u0103 terminarea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00eentregul ansamblu a fost interzis de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile comuniste, pentru c\u0103 monumentul con\u021binea stemele \u0219i localit\u0103\u021bile reprezentative ale Basarabiei \u0219i ale Bucovinei de Nord, ce fuseser\u0103 desprinse din trupul Rom\u00e2niei. P\u00e2n\u0103 \u0219i globul central al monumentului a fost demontat, iar dup\u0103 anul 1950 \u00eentregul monument a fost acoperit cu p\u0103m\u00e2nt. De atunci \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989, aceast\u0103 oper\u0103 de art\u0103 a fost ascuns\u0103 sub o brazd\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, ca o nav\u0103 scufundat\u0103 sub valurile m\u0103rii.Ideea readucerii la lumin\u0103 a acestui monument, considerat \u00eenc\u0103 de ordin militar, a fost reformulat\u0103 dup\u0103 Revolu\u021bia din anul 1989, c\u00e2nd, sub egida Muzeului de Istorie al Munici\u00adpiului Bucure\u0219ti, arhitectul Alexandra Chiliman-Juvara a restaurat bazinul \u0219i sfera metalic\u0103 cu zodiac. \u00cen cele din urm\u0103, ansamblul denumit de data aceasta \u201eKilometrul Zero al Rom\u00e2niei\u201d, a fost inaugurat la data de 9 iunie 1998[15]<\/strong><\/a><\/em>.<\/p>\n

    Bine\u00een\u021beles c\u0103 reperul cel mai important al Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> este reprezentat de morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Voievod Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu<\/strong>, ucis \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i Constantin, \u0218tefan, Radu, Matei \u0219i sfetnicul Ianache la Constantinopol, \u00een data de 15 august 1714.<\/p>\n

    Momentul supliciului domnitorului este descris \u00eentr-o scrisoare emo\u0163ionant\u0103, datat\u0103 31 august 1714: \u201eDuminic\u0103, 15 august, de diminea\u0163\u0103, s-a t\u0103iat capul b\u0103tr\u00e2nului principe al Valahiei, tuturor fiilor lui \u015fi al unui boier care \u00eei era vistier. Iat\u0103 cum s-a f\u0103cut: \u00eenc\u0103 de diminea\u0163\u0103 Sultanul Ahmed se puse \u00eentr-un caiac \u00eemp\u0103r\u0103tesc \u015fi veni la Serai, pe canalul M\u0103rii Negre, \u00een fa\u0163a c\u0103reia era o pia\u0163\u0103 unde i-a adus pe Br\u00e2ncoveanu Voievod, pe cei patru b\u0103ie\u0163i ai lui \u015fi pe vistierul V\u0103c\u0103rescu. I-au pus \u00een genunchi unul l\u00e2ng\u0103 altul, la o oarecare dep\u0103rtare. Un g\u00e2de le-a scos c\u0103ciulile din cap \u015fi sultanul i-a mustrat, f\u0103c\u00e2ndu-i haini. Apoi li se deter\u0103 voie a face o scurt\u0103 rug\u0103ciune. \u00cenainte de a se ridica securea deasupra capului, au fost \u00eentreba\u0163i de voiesc s\u0103 se fac\u0103 turci (mahomedani)\u015fi atunci vor fi ierta\u0163i. Glasul cel \u00een\u0103bu\u015fit de credin\u0163\u0103 al Br\u00e2ncoveanului r\u0103sun\u0103 \u015fi zice \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de aceast\u0103 \u00eensult\u0103: \u00abFiii mei! Iat\u0103 toate avu\u0163iile \u015fi tot ce am avut am pierdut; s\u0103 nu ne pierdem \u00eens\u0103 sufletele! Sta\u0163i tari \u015fi b\u0103rb\u0103te\u015fti, dragii mei, \u015fi nu b\u0103ga\u0163i \u00een seam\u0103 moartea. Privi\u0163i la Hristos, M\u00e2ntuitorul nostru, c\u00e2te a r\u0103bdat pentru noi \u015fi cu ce moarte de ocar\u0103 a murit! Crede\u0163i tare \u00eentru aceasta \u015fi nu v\u0103 mi\u015fca\u0163i, nici v\u0103 cl\u0103tina\u0163i \u00een credin\u0163a cea pravoslavnic\u0103!\u00bb. La aceste cuvinte, Ahmed se f\u0103cu ca un leu turbat \u015fi porunci s\u0103 li se taie capetele. G\u00e2dele \u00eenfior\u0103tor ridic\u0103 securea \u015fi capul marelui vistiernic V\u0103c\u0103rescu se rostogoli pe p\u0103m\u00e2nt. Apoi \u00eencepu cu uciderea copiilor, de la cel mai mare. C\u00e2nd g\u00e2dele ridic\u0103 securea la capul celui mai t\u00e2n\u0103r dintre copii, Mateia\u015f, numai de 12 ani, acesta se \u00eengrozi de spaim\u0103. S\u0103rmanul copila\u015f, v\u0103z\u00e2nd at\u00e2ta s\u00e2nge de la fra\u0163ii s\u0103i \u015fi de la V\u0103c\u0103rescu, se rug\u0103 de sultan s\u0103-l ierte, f\u0103g\u0103duindu-i c\u0103 se va face turc (mahomedan). \u00cens\u0103 p\u0103rintele s\u0103u, Domnul Br\u00e2ncoveanu, al c\u0103rui cap a c\u0103zut la urm\u0103, \u00eenfrunt\u0103 pe fiul s\u0103u \u015fi zise: \u00abMai bine s\u0103 mori \u00een legea cre\u015ftineasc\u0103 dec\u00e2t s\u0103 te faci p\u0103g\u00e2n, lep\u0103d\u00e2ndu-te
    \nde Iisus Hristos pentru a tr\u0103i c\u00e2\u0163iva ani mai mult pe p\u0103m\u00e2nt\u00bb. Copila\u015ful ascult\u0103, ridic\u0103 capul \u015fi cu glas \u00eengeresc zise g\u00e2delui: \u00abVreau s\u0103 mor cre\u015ftin! Love\u015fte!\u00bb. \u00cen urm\u0103, ucise \u015fi pe Br\u00e2ncoveanu. O, Doamne, Doamne, pana-mi tremur\u0103 c\u00e2nd scriu execu\u0163ia ce am v\u0103zut \u015fi m\u0103 \u00eentreb: putut-a fi de fa\u0163\u0103 cineva \u015fi s\u0103 nu fi pl\u00e2ns, v\u0103z\u00e2nd capul nevinovatului Mateia\u015f, t\u00e2n\u0103r, tinerel, rostogolit pe jos, l\u00e2ng\u0103 capul p\u0103rintelui s\u0103u, p\u0103r\u00e2nd a-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa!\u201d    [16]<\/a>.<\/p>\n

    Trupurile mucenicilor au fost aruncate \u00een apele Bosforului, iar capetele lor au fost purtate triumfal \u00een suli\u0163e pe str\u0103zile Constantinopolului, du\u00adp\u0103 care au fost expuse la poarta Seraiului \u015fi apoi aruncate \u015fi ele \u00een mare. C\u00e2\u0163iva cre\u015ftini evlavio\u015fi, se pare c\u0103 \u00een \u00een\u0163elegere cu Patriarhia de Constantinopol, au cules din valurile m\u0103rii r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele p\u0103m\u00e2nte\u015fti ale Br\u00e2ncovenilor \u015fi, \u00een tain\u0103, le-au \u00eengropat \u00een biserica M\u0103n\u0103stirii Panaghia Kamariotissa <\/em>de pe Insula Halki, potrivit m\u0103rturiei lui Anton Maria del Chiaro Fiorentino, secretarul personal al Voievodului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu. De aici, moa\u015ftele au fost str\u0103mutate \u00een anul 1720 de c\u0103tre so\u021bia voievodului, Doamna Maria Br\u00e2ncoveanu, \u0219i depuse spre odihna ve\u0219nic\u0103 \u00een Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em>. Tot ea a a\u0219ezat deasupra morm\u00e2ntului, aflat \u00een partea dreapt\u0103 a naosului bisericii, o lespede de marmur\u0103 alb\u0103 (185\u00d795 cm), \u00eempodobit\u0103 cu elemente decorative \u00een stil br\u00e2ncovenesc. \u00cen partea dinspre cap a lespezii este s\u0103pat\u0103 stema \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een mijlocul c\u0103reia se afl\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at corbul stavrofor. Pe lespede nu exist\u0103 niciun \u00eenscris, tocmai pentru a p\u0103stra discre\u021bia impus\u0103 de conjunctura istoric\u0103 \u0219i politic\u0103 a acelor vremuri. L\u00e2ng\u0103 cripta Sf\u00e2ntului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu se afl\u0103 morm\u00e2ntul Voievodului Ioan Mavrocordat, Domnitorul T\u0326\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (1716-1719)[17]<\/a>.<\/p>\n

    Totu\u0219i, pentru a \u00eensemna locul de odihn\u0103 al sf\u00e2ntului ei so\u021b, Doamna Maria Br\u00e2ncoveanu a pus deasupra morm\u00e2ntului voievodal o candel\u0103<\/em> lucrat\u0103 \u00een argint filigranat, deosebit de frumoas\u0103, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a l\u0103sat o inscript\u0326ie cu litere chirilice, i\u0302nsemn\u00e2nd de fapt pisania pe care nu a putut s\u0103 o scrie pe piatra morm\u00e2ntului: \u201eAceast\u0103 candel\u0103, ce s-au dat la Sveti Gheorghie cel Nou, lumineaz\u0103 unde odihnesc oasele fericitului Domn Io Costandin Br\u00e2ncoveanu Basarab Voievod s\u0327i iaste f\u0103cut\u0103 de Doamna m\u0103rii sale Mariia, carea \u0219i M\u0103riia sa n\u0103d\u0103jduia\u0219te \u00een Domnul, iar\u0103\u0219i aici s\u0103 i s\u0103 odihneasc\u0103 oasele. Iulie, \u00een 12 zile, leat 7228 (1720)\u201d<\/em>.Locul de i\u0302ngrop\u0103ciune al Voievodului a fost cunoscut la \u00eenceput \u00een familie, iar cu timpul acest adev\u0103r s-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u0219i \u00een con\u0219tiint\u0326a credincio\u0219ilor din \u00eentreaga ob\u0219te a Bucure\u0219tilor, mai ales dup\u0103 redescoperirea acestei candele de c\u0103tre istoricul Virgiliu Dr\u0103ghiceanu, \u00een anul 1914, c\u00e2nd se comemorau 200 de ani de la moartea muceniceasc\u0103 a domnitorului.<\/p>\n

    Ulterior, Comisia Monumentelor Istorice a luat hot\u0103r\u00e2rea efectu\u0103rii unor s\u0103p\u0103turi arheologice, sub lespedea de marmur\u0103 a morm\u00e2ntului ctitoricesc din Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou, pentru a identifica osemintele din aceast\u0103 cript\u0103. Acestea au fost coordonate de c\u0103tre Secretarul Comisiei Monumentelor Istorice, Virgiliu N. Dr\u0103ghiceanu, \u00eencep\u00e2nd de vineri,
    \n9 decembrie 1932, s\u0327i \u00eencheindu-se tot \u00eentr-o zi de vineri, 16 decembrie 1932. Concluziile medicilor legis\u0327ti, formulate i\u0302n urma efectu\u0103rii unei expertize osteologice, au fost trecute i\u0302ntr-un Raport medico-legal<\/em>, \u00eensu\u0219it \u0219i de c\u0103tre Patriarhia Rom\u00e2n\u0103. De asemenea, Comisia Monumentelor Istorice din Rom\u00e2nia, \u00een \u0219edint\u0326a din data de 20 decembrie 1932, cu participarea Patriarhului, Miron Cristea, a aprobat concluziile Raportului<\/em> prezentat \u0219i a dat publicita\u0306t\u0326ii un comunicat, \u00een care a adeverit autenticitatea morm\u00e2ntului<\/em> Domnitorului Martir Constantin Bra\u0302ncoveanu din Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em>, precum \u0219i autenticitatea osemintelor sale mucenice\u0219ti<\/em>. Pe temeiul celor constatate de c\u0103tre specialis\u0327ti, a urmat hot\u0103r\u00e2rea Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din data de 17 februarie 1933    [18]<\/a>, privind re\u00eenhumarea osemintelor mucenices\u0327ti[19]<\/a>, stabilit\u0103 \u00een ziua de 21 mai 1933. Acest termen s-a am\u00e2nat un an, respectiv pentru data de 21 mai 1934, i\u0302ntruc\u00e2t atunci se i\u0302mplineau 220 de ani de la decapitarea Sfin\u021bilor Martiri Bra\u0302ncoveni[20]<\/strong><\/a><\/em>.<\/p>\n

    Tot \u00een perioada interbelic\u0103, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, prezidat de c\u0103tre Patriarhul Miron Cristea, consemna,\u00een data de 30 noiembrie 1934, evlavia rom\u00e2nilor pentru Voievodul Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu, lans\u00e2nd, \u00eenc\u0103 de atunci, ideea canoniz\u0103rii acestuia<\/em>. Dumnezeu a r\u00e2nduit ca acest act de canonizare al Sfint\u0326ilor Martiri Br\u00e2ncoveni s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103, cu voia Sa, prin Hot\u0103r\u00e2rea Sf\u00e2ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din data de 20 iunie 1992<\/em>.<\/p>\n

    Recent, moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu au fost deshumate, potrivit hot\u0103r\u00e2rii Sf\u00e2ntului Sinod \u0219i a \u00cenaltei binecuv\u00e2nt\u0103ri a \u00cent\u00e2ist\u0103t\u0103torului Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Preafericitul P\u0103rinte Patriarh Daniel, \u00een baza avizului Ministerului Culturii, pentru a fi mutate \u00een racla unde se afl\u0103 \u00een prezent. Pentru acest moment cu\u00a0 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 duhovniceasc\u0103, istoric\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 deosebit\u0103, Preafericitul P\u0103rinte Patriarh Daniel a desemnat o comisie, format\u0103 din teologi, arheo\u00adlogi, istorici, antropologi, un arhitect specialist \u00een monumente istorice, precum \u0219i doi speciali\u0219ti \u00een restaurare-piatr\u0103. Interven\u021bia arheologic\u0103 la morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu s-a desf\u0103\u0219urat \u00een perioada 12-15 mai 2014.<\/em><\/p>\n

    Cercet\u0103rile arheologice s\u0326i antropologice din Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em> au f\u0103cut obiectul unui comunicat de pres\u0103, intens mediatizat: \u201e\u00cen perioada 12-15 mai 2014, la solicitarea Patriarhiei Rom\u00e2ne, Muzeul Municipiului Bucuresti, prin responsabilul de s\u0326antier, arheolog expert dr. Gheorghe M\u0103nucu-Adames\u0326teanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu s\u0326i expertul i\u0302n arheometrie Ingrid Poll, au realizat cercetarea arheologic\u0103 a zonei morm\u00e2ntului domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu din Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em>. Au fost descoperite trei sicrie, depuse i\u0302n cripte amenajate pe latura de sud a naosului locas\u0326ului de cult. \u00centr-unul dintre aceste sicrie au fost identificate sfintele moa\u0219te ale domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu (1688-1714), depuse i\u0302n cripta de nord a morm\u00e2ntului, \u00eenc\u0103 din anul 1720, de c\u0103tre Maria Br\u00e2ncoveanu. \u00cen cripta al\u0103turat\u0103 au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vod\u0103 Mavrocordat
    \n(1716-1719), identificate pe baza unor init\u0326iale metalice
    \n(I. M.), i\u0302nsot\u0326ite de o coroan\u0103, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Ioan Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticl\u0103 sigilat, ce cont\u0326inea un document olograf, semnat de c\u0103tre principele Constantin Edgar Mavrocordat, \u00een data de
    \n22 mai 1934, prin care declara c\u0103 \u00een acel sicriu se afl\u0103 osemintele str\u0103mos\u0326ului s\u0103u, Domnitorul Ioan Mavrocordat. \u00cen sicriul lui Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu s-au g\u0103sit\u00a0 craniul s\u0326i oseminte depuse \u00een form\u0103 de cruce. Al\u0103turi de aceste sicrie, \u00een cripte se aflau mai multe oseminte depuse succesiv,\u00een decursul secolelor XVIII-XIX. Echipa de cercetare a fost completat\u0103 prin prezen\u021ba a doi cercet\u0103tori de la Institutul de Antropologie \u201eFrancisc Rainer\u201d, din cadrul Academiei Rom\u00e2ne, respectiv dr. Andrei Soficaru s\u0326i dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea s\u0103 continue cercetarea \u00eenceput\u0103 i\u0302n anul 1932 de ca\u0306tre profesorul Francisc J. Rainer. Astfel, domniile lor au putut vedea r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu s\u0326i au observat urm\u0103toarele: \u00abCraniul apart\u0326ine unei persoane de sex masculin, cu v\u00e2rsta de cca. 60 de ani. Acesta prezint\u0103 urmele unei perforat\u0326ii de form\u0103 circular\u0103 pe osul parietal st\u00e2ng, produs\u0103 cu un obiect ascut\u0326it. De asemenea, am putut observa pe partea posterioar\u0103 a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte t\u0103ioase. Aceste observat\u0326ii sunt i\u0302n concordant\u0326\u0103 cu datele istorice cunoscute despre uciderea Domnitorului Constantin Br\u00e2ncoveanu s\u0326i cu observat\u0326iile realizate cu ocazia analizei antropologice efectuate \u00een anul 1932\u00bb. Moas\u0326tele Sf\u00e2ntului Martir Constantin Bra\u0302ncoveanu au fost as\u0326ezate ulterior, dup\u0103 o r\u00e2nduial\u0103 special\u0103, \u00eentr-o racl\u0103 confect\u0326ionat\u0103 din argint aurit la atelierele Patriarhiei Rom\u00e2ne.<\/em> Aceast\u0103 racl\u0103 a fost realizat\u0103 cu \u00cenalta binecuv\u00e2ntare a Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel s\u0326i cu osteneala Preasfint\u0326itului Varsanufie Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucures\u0326tilor (ulterior ales de c\u0103tre Sf\u00e2ntul Sinod al B.O.R. Arhiepiscop al R\u00e2mnicului)\u201d.<\/p>\n

    Dup\u0103 a\u0219ezarea cinstitelor moa\u0219te \u00een noul lor loc, \u00een dimineat\u0326a zilei de 21 mai 2014, \u00een ziua de pr\u0103znuire a Sfint\u0326ilor \u00cemp\u0103rat\u0326i Constantin s\u0326i Elena, dup\u0103 s\u0103v\u00e2rs\u0326irea Sfintei Liturghii la Catedrala Patriarhal\u0103, i\u0302ncepa\u0302nd cu ora 15.00, a avut loc o procesiune solemn\u0103<\/em> cu acestea, av\u00e2nd urm\u0103torul traseu: Catedrala Patriarhal\u0103, Biserica Domnit\u0326a B\u0103las\u0326a, Piat\u0326a Universit\u0103t\u0326ii s\u0326i Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou<\/em>, unde au fost depuse.<\/p>\n

    Cu aceast\u0103 ocazie, Preafericitul P\u0103rinte Patriarh Daniel a rostit un cuv\u00e2nt de binecuv\u00e2ntare, i\u0302n care a ar\u0103tat c\u0103 aceast\u0103 procesiune a fost similar\u0103 celei din 1934: \u201ecu deosebirea c\u0103 acum nu am s\u0103v\u00e2rs\u0326it un parastas pentru Domnitor, ci, fiind trecut \u00een r\u00e2ndul sfint\u0326ilor, l-am cinstit prin sfintele sale moas\u0326te as\u0326ezate \u00eentr-o racl\u0103 frumoas\u0103, ca pe un sf\u00e2nt rug\u0103tor \u00een ceruri, \u00eempreun\u0103 cu ceilalt\u0326i Sfint\u0326i Br\u00e2ncoveni\u201d.<\/p>\n

    Cu aceeas\u0326i ocazie, Preafericirea Sa a anunt\u0326at marea s\u0103rb\u0103toare de pomenire a Sfint\u0326ilor Br\u00e2ncoveni din data de 16 august 2014, c\u00e2nd Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe-Nou va fi resfint\u0326it\u0103, s\u0326i a ad\u0103ugat: \u201eVom avea o s\u0103rb\u0103toare interortodox\u0103, deoarece au fost invitat\u0326i s\u0326i reprezentant\u0326i ai Patriarhiilor de Constantinopol, Alexandria, Antiohia s\u0326i Ierusalim, pe care Sf\u00e2ntul Domnitor Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu le-a ajutat \u00een multe feluri s\u0326i \u00een multe r\u00e2nduri\u201d. Patriarhul Roma\u0302niei a mai ar\u0103tat c\u0103: \u201eacest pelerinaj, care a adunat mult\u0103 lume, este o form\u0103 complementar\u0103 de cinstire a Sfint\u0326ilor Br\u00e2ncoveni, dar s\u0326i o \u00eent\u0103rire a comuniunii noastre \u00een rug\u0103ciune s\u0326i demnitate, pentru c\u0103 de la Sfint\u0326ii Martiri Br\u00e2ncoveni \u00eenv\u0103t\u0326\u0103m nu numai credint\u0326a, evlavia, ci s\u0326i demnitatea de a r\u0103m\u00e2ne cres\u0326tini m\u0103rturisitori p\u00e2n\u0103 la moarte, potrivit cuvintelor Sfintei \u00a0Scripturi: \u00abfii credincios p\u00e2n\u0103 la moarte s\u0326i \u00eet\u0326i voi da cununa viet\u0326ii!\u00bb (Apocalipsa<\/em> 2,10)\u201d. [\u0218IRUL PREO\u021aILOR] Malahia ieromonahul, Antim Arhimandritul (1750), Ioasaf egumenul (1774), Mitrofan Egumenul (1794), Nichifor (1795), Gavriil Arhimandritul (1805), Anastase Preotul (1810), Dorothei Arhimandritul (1816), Gavriil Arhimandritul (1820-1822), Protasie Protosinghelul (1823), Iov Fran\u021bisc, Thadeus Theodor, Popa Dumitru, Popa Theodosie, Filimon Egumenul (1846), Dorotheiu Arhimandritul (1848), Iov egumenul (1853), Preotul Iancu Petrescu (1898), Preot Nicolae Pietreanu (1880), Preot Radu R\u0103dulescu (1887),Preot Dumitru K. Hortofilescu (1892), Preot Theodor Sachelarie (1893), Preot Dumitru Iliescu (1893), Preot Ion Constantinescu (1894), Preot Constantin Florescu (1894), Preot Gheorghe Stoicescu (1894), Preot Ion Petrescu (1894), Preot Constantin St\u0103nescu (1895), Preot Theodor Vasilescu (1896), Preot Dumitru Zamfirescu (1900-1904), Preot Dumitru Popescu Ro\u0219iori (1902), Diacon Prof. Anton Uncu (1935-1939), Preot Constantin Popescu (1949), Preot Radu Popescu (1949), Preot Traian Ghica (+1987), Preot Constantin Didicescu (+1994), Diacon Constantin Buda, Diacon Vasile Axinia (1970), Preot Paul Munteanu, preot Gheorghe Bogdan (1987-2008), Preot Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru (2008 \u2013 prezent), Preot Vladimir Lapte (2013 \u2013 prezent), Diacon Dinu Alexandru Ciprian ( 2004 \u2013 prezent).<\/p>\n

      \n
    1. CIMITIRUL<\/li>\n<\/ol>\n

      Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou nu de\u021bine cimitir.<\/p>\n

        \n
      1. ACTIVIT\u0102\u021aI CULTURALE \u0218I FILANTROPICE \u00ceN TRECUT<\/li>\n<\/ol>\n

        \u00cen ansamblul bogatului program de activitate \u00a0al slujitorilor parohiei bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, o preocupare important\u0103 sunt activit\u0103\u021bile liturgice \u0219i misionare, cerin\u021be primordiale pentru s\u0103n\u0103tatea sufleteasc\u0103 a credincio\u0219ilor, prin Cuv\u00e2ntului Domnului nostru Iisus Hristos.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceaste activita\u021bi \u00a0nu exclud, ci implic\u0103 organic \u0219i activitatea cultural\u0103 a slujitorilor parohiei, care transform\u0103 slujirea \u0219i activit\u0103\u021bile ei adiacente \u00een \u00eendeplinirea misiuniunilor duhovnice\u0219ti. P\u0103rintele paroh Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru a folosit o larg\u0103 palet\u0103 de domenii spiritual-culturale pentru \u00eembog\u0103\u021birea con\u021binutului activit\u0103\u021bii misionare al parohiei, cum ar fi: reflectarea \u00een pres\u0103 \u0219i \u00een emisiunile de radio \u0219i televiziune a celor mai importante evenimente din via\u021ba Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, pentru popularizarea acestui a\u0219ez\u0103m\u00e2nt, rolul s\u0103u \u00een via\u021ba spiritual\u0103 \u0219i cutural\u0103 a Bisericii \u0219i a \u021b\u0103rii, program de asisten\u021b\u0103 social\u0103 pentru ajutorarea celor nevoia\u0219i \u0219i bolnavi, precum \u0219i evenimentele religioase importante din via\u021ba parohiei. \u00cen acest fel, un rol important \u00een oglindirea acestor activit\u0103\u021bi spirituale, istorice \u0219i culturale a Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou \u00eel are Centrul de pres\u0103 Basilica al Patriarhiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prezen\u021ba preotului paroh \u00een cadrul emisiunilor Radio Trinitas , TV Trinitas sau \u00een paginile ziarului Lumina au scos \u00een eviden\u021b\u0103 istoria multisecular\u0103 a sf\u00e2ntului l\u0103ca\u0219 \u0219i a morm\u00e2ntului ctitoricesc al Sf\u00e2ntului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centr-adev\u0103r, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou a fost constant mediatizat\u0103 \u00een \u00eentreaga mass-media na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103, ar\u0103t\u00e2nd rolul deosebit pe care l-a avut acest sf\u00e2nt l\u0103ca\u0219 br\u00e2ncovenesc \u00een via\u021ba duhovniceasc\u0103 , de formare moral\u0103 \u0219i cultural\u0103 a credincio\u0219ilor.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un exemplu, din multe altele, \u00eel constituie \u0219i emisiunea \u201eDespre personalitatea Sf\u00e2ntului Martir Constantin Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu\u201d, care a f\u0103cut obiectul \u0219i unei emisiuni intens mediatizat\u0103 la Trinitas TV, la care a participat Istoricul \u0219i Academicianul Dan Berindei \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rintele paroh Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O bogat\u0103 activitate cultural\u0103 a fost depus\u0103 de reprezentan\u021bii parohiei \u00een Anul comemorativ al Sfin\u021bilor Martiri Br\u00e2ncoveni, prilej str\u0103lucit de exprimare a voca\u021biei istorice, spirituale \u0219i culturale, pe care o are biserica br\u00e2ncoveneasc\u0103 de la Kilometrul Zero al Rom\u00e2niei. Cu aceast\u0103 ocazie, parohul bisericii, P\u0103rintele Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru a lansat dou\u0103 lucr\u0103ri de referin\u021b\u0103 dedicate Sf\u00e2ntului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu \u0219i ctitoriei sale, biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou: \u201eMorm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Constantin Br\u00e2ncoveanu\u201d \u0219i \u201eMonografia Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou”.\u00a0Aceaste lucr\u0103ri au ar\u0103tat c\u0103 biserica Sf\u00e2ntului Martir Constantin Br\u00e2ncoveanu este un adev\u0103rat sanctuar al spiritualit\u0103\u021bii noastre cre\u0219tin-ortodoxe..<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen acela\u0219i spirit p\u0103rintele paroh a publicat \u00een ziarul Lumina \u00een perioada aprilie \u2013mai 2014, un serial s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, \u00een care a reflectat autenticitatea morm\u00e2ntului voievodal br\u00e2ncovenesc \u0219i a moa\u0219telor Sf\u00e2ntului Constantin Br\u00e2ncoveanu, precum \u0219i necesitatea deschiderii morm\u00e2ntului voievodal la \u00eemplinirea a 300 de ani de la martirizarea Sf\u00e2ntului Voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pelerinajul local, din Capital\u0103, a fost transformat \u00eentr-unul pelerinaj na\u021bional cu 12 popasuri la ctitoriile br\u00e2ncovene\u0219ti din cele trei provincii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O alt\u0103 dimensiune a Parohiei Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou o constituie participarea reprezentan\u021bilor ei la numeroase conferin\u021be de pres\u0103 \u0219i simpozioane organizate de diferite institu\u021bii \u0219tiin\u021bifice \u0219i de cultur\u0103 pe tema culturii \u0219i a artei br\u00e2ncovene\u0219ti. Dintre ele amintim conferin\u021ba de pres\u0103 \u00a0din 17 mai 2014, de la Palatul \u0218u\u021bu din Capital\u0103. \u00cen cadrul conferin\u021bei s-au prezentat rezultatele cercet\u0103rilor \u00a0arheologice \u0219i antropologice de la Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou. Mai. \u00cen ziua de 28 octombrie 2014 a avut loc \u00een biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou o conferin\u021b\u0103 dedicat\u0103 Sf\u00e2ntului Martir Voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu, la care au participat membri marcan\u021bi ai Academiei Rom\u00e2ne, profesori \u0219i cercet\u0103tori \u00een mai multe domenii de activitate.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen aceea\u0219i sfer\u0103 de preocup\u0103ri culturale se \u00eenscriu \u0219i concertele sus\u021binute \u00een biserica parohial\u0103 dar \u0219i \u00een afara ei de Corul academic \u201eDivina Armonie\u201d.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acestor manifest\u0103ri culturale se adaug\u0103 \u0219i organizarea \u00een biseric\u0103 a unor \u00eent\u00e2lniri cu tinerii, pe diferite teme spirituale \u0219i culturale . Ad\u0103ug\u0103m \u0219i participarea p\u0103rintelui paroh, \u00eempreun\u0103 cu preo\u021bii coslujitori la diferite expozi\u021bii istorice \u0219i de art\u0103 bisericeasc\u0103, ori la vizionarea filmului documentar \u201eMaria Br\u00e2ncoveanu\u201d, sub egida conducerii Muzeului \u021a\u0103ranului Rom\u00e2n.<\/p>\n

        \u200b\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, prin activitatea misionar\u0103 a Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, aceasta a devenit \u0219i un centru important de atrac\u021bie cultural\u0103 pentru tot mai mul\u021bi credincio\u0219i din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, care g\u0103sesc \u00een ctitorul acestei biserici un reazem spiritual \u0219i de identitate cre\u0219tin-ortodox\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

          \n
        1. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI<\/li>\n<\/ol>\n

          Al\u0103turi de celelalte activit\u0103\u021bi care \u021bin de latura pastoral- misionar\u0103 \u0219i administrativ-gospod\u0103reasc\u0103 a Parohiei Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, un capitol foarte important este activitea social-filantropic\u0103. \u00cen acest sens, administra\u021bia parohial\u0103, a \u00eentreprins demersurile necesare \u00een vederea identific\u0103rii problemelor sociale deosebite cu care se confrunt\u0103 unele familii din cuprinsul parohiei, sau din r\u00e2ndul credincio\u0219ilor care frecventeaz\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103 din inima Capitalei.<\/p>\n

          Din totdeauna, Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou a fost un izvor de\u00a0 mil\u0103 cre\u0219tin\u0103, \u00een care iubirea de aproapele este o component\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii primite de la Domnul nostru Iisus Hristos. Sentimentul caritabil, de compasiune fa\u021b\u0103 de cei ajun\u0219i \u00een s\u0103r\u0103cie \u0219i suferin\u021b\u0103 fizic\u0103\u00a0 sau moral\u0103, ne este inspirat ast\u0103zi \u0219i de \u00eendemnurile repetate pentru ajutorarea celor s\u0103rmani \u0219i bolnavi, din pastoralele Preafericitului P\u0103rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. \u00cen preocup\u0103rile Preafericirii Sale, str\u0103bate grija \u0219i milostenia pe care Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a manifestat-o din totdeauna fa\u021b\u0103 de bolnavi \u0219i fa\u021b\u0103 de cei afla\u021bi la vreme de necaz.<\/p>\n

          Au devenit de notorietate apelurile credincio\u0219ilor care g\u0103sesc sprijin la Parohia Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, atunci c\u00e2nd disperarea \u00eei aduce \u00een situa\u021bia de a recurge la mila public\u0103. Spectrul suferin\u021bei pe care o invoc\u0103 ace\u0219tia este foarte larg. Unii caut\u0103 m\u00e2ng\u00e2ierea sufleteasc\u0103 pentru situa\u021biile triste tr\u0103ite \u00een familie \u0219i \u00een societate. Al\u021bii solicit\u0103 ajutor b\u0103nesc pentru hran\u0103 sau pentru medicamente. De fiecare dat\u0103 ei g\u0103sesc \u00een\u021belegere \u0219i li se ofer\u0103 dup\u0103 posibilit\u0103\u021bi.<\/p>\n

          Exist\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i alte categorii de credincio\u0219i nevoia\u0219i sau bolnavi, ajun\u0219i \u00een neputin\u021ba de a veni la biseric\u0103, din motive de infirmitate, sau pentru c\u0103 sunt interna\u021bi \u00een spitale. Pentru ace\u0219tia, preotul paroh \u00eempreun\u0103 cu doamnele din Comitetul de femei al Parohiei,\u00a0 se deplaseaz\u0103 la patul de suferin\u021b\u0103 al celor bolnavi. \u00cen prezent, Parohia Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou asigur\u0103 cu regularitate hran\u0103 \u0219i medicamente pentru \u0219aptezeci \u0219i nou\u0103 de familii s\u0103race din Capital\u0103. Unii dintre nevoia\u0219i, care primesc sprijinul parohiei, sunt chiar \u0219i din alte localit\u0103\u021bi ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

          Dintre numeroasele exemple care se pot da, amintim deplasarea\u00a0 parohului bisericii, P\u0103rintele Emil Nedelea C\u0103r\u0103mizaru, \u00eempreun\u0103 cu Parintele co-slujitor Vladimir Lapte, precum \u0219i cu o parte din reprezentantele Comitetului de femei al Parohiei Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, la Spitalul Marie Curie, pentru a \u00eemp\u0103r\u021bi daruri \u00een ziua de pr\u0103znuire a Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae, copiilor bolnavi de cancer \u0219i interna\u021bi la Sec\u021bia de Oncologie. Cu aceast\u0103 ocazie, preotii au adus \u0219i moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Ierarh Nicolae pentru a-i binecuv\u00e2nta \u0219i m\u00e2ng\u00e2ia suflete\u0219te pe micu\u021bii suferinzi, iar p\u0103rintele paroh le-a promis : \u201e Iat\u0103, a venit la voi Mo\u0219 Nicolae pentru c\u0103 a\u021bi fost cumin\u021bi \u0219i ascult\u0103tori fa\u021b\u0103 de parin\u021bii vo\u0219tri \u0219i\u00a0 fa\u021b\u0103 de medicii care se\u00a0 \u00eengrijesc de voi. Mo\u0219 Nicolae, a vorbit cu Mo\u0219 Cr\u0103ciun, iar acesta\u00a0 i-a promis c\u0103 \u0219i el o s\u0103 v\u0103 aduc\u0103 daruri<\/em>…\u201d La aceast\u0103 veste, copiii s-au bucurat, iar suferin\u021ba lor a fost \u0219i de data aceasta alinat\u0103.<\/p>\n

          Promisiunea f\u0103cut\u0103 copiilor a fost \u00eemplinit\u0103 \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului din 2013, c\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 darurile primite, a avut loc \u0219i un recital de colinde, sus\u021binut de corul Divina Armonie al Bisericii Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou. Lacrimile de bucurie \u0219i compasiune ale colind\u0103torilor s-au \u00eenfr\u0103\u021bit cu lacrimile de mul\u021bumire \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103 ale copiilor afla\u021bi la vreme de grea \u00eencercare…<\/p>\n

          Sunt multe alte exemple care ar putea fi spuse \u00een aceast\u0103 evocare a activit\u0103\u021bii social-filantropice a Parohiei Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, dar l\u0103s\u0103m ca acestea s\u0103 fie puse \u00eenaintea Tronului de Slav\u0103 al Prea Milostivului Dumnezeu, Cel care r\u00eenduie\u0219te r\u0103splata pentru credincio\u0219ii \u0219tiu\u021bi \u0219i ne\u0219tiu\u021bi, milostivi, iubitori \u0219i sprijinitori ai activit\u0103\u021bii caritabile ai acestei parohii.<\/p>\n

          De la \u00eenceputuri \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou a fost \u0219i a r\u0103mas un reper spiritual pentru credincio\u0219ii care v\u0103d \u00een acest sf\u00e2nt loca\u0219 statura impozant\u0103 \u0219i plin\u0103 de lumin\u0103 duhovniceasc\u0103 a Sf\u00e2ntului Martir\u00a0 Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/p>\n

            \n
          1. DATE DE CONTACT. [HRAM]: Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe, Sfin\u021bii Martiri Br\u00e2ncoveni, Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae, Sf\u00e2nta Cuvioas\u0103 Parascheva. [ADRESA]: Bulevardul I.C. Br\u0103tianu, nr. 27, Sector 3, Bucure\u0219ti. Site: www.sfantulgheorghenou.ro<\/a><\/li>\n<\/ol>\n

            BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n

            IZVOARE<\/p>\n

              \n
            1. Manuscrise existente la Academia Rom\u00e2n\u0103<\/li>\n<\/ol>\n
                \n
              1. Genealogia Casei Domnitoare a Basarabilor \u00een Muntenia. Plan\u0219\u0103 lucrat\u0103 de A. \u0218t. Kre\u021bulescu<\/em> (A-2086).<\/li>\n
              2. Copie dup\u0103 Catastihul averii lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, autentificat\u0103 de Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei, de trei episcopi \u0219i de Nicolae Dudescu, \u00een anul 1777<\/em>(nr.404).<\/li>\n
              3. Memoriu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu descoperirea morm\u00e2ntului lui Br\u00e2ncoveanu de la Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou<\/em> (A-1400).<\/li>\n
              4. Dosar cu materiale manuscrise \u0219i tip\u0103rite privitoare la ridicarea unui monument al lui Constantin Br\u00e2ncoveanu la Rom\u00e2ni<\/em>, V\u00e2lcea, 1914 (A-2240).<\/li>\n
              5. Referiri la re\u00eenhumarea lui Constantin Voievod Br\u00e2ncoveanu, \u00een Arhiva Sf\u00e2ntului Sinod, Bucure\u0219ti<\/em>, Dosar nr. 332, fila 99.<\/li>\n<\/ol>\n
                  \n
                1. Izvoare privitoare la Istoria Rom\u00e2nilor<\/li>\n<\/ol>\n
                    \n
                  1. Boroianu, C., Istoria lui Del Chiaro, principal izvor extern pentru cunoa\u0219terea epocii lui Constantin Br\u00e2ncoveanu. Studiu, Text italian; Traducere, Note \u0219i Comentarii<\/em>. Tez\u0103 de doctorat, Bucure\u0219ti, 1971 (text dactilografiat depus la Biblioteca Na\u021bional\u0103 Bucure\u0219ti, cota V-10483).<\/li>\n
                  2. Idem, Nouvelles donnees sur Del Chiaro<\/em>, \u00een \u201eRevue des etudes sud \u2013 est europeennes<\/em>\u201d an. X (1972), nr.1.<\/li>\n
                  3. Idem, Les sources de l\u2019histoire de Del Chiaro<\/em>, \u00een loc.cit., an X (1972) nr.2.<\/li>\n
                  4. Bortoli, Antonio, Anton Maria del Chiaro Fiorentino, Istoria delle modern rivoluzione della Valachia, In Vene\u021bia, 1718 per<\/em> \u2026 Nuova Edizione per cura N. Iorga, Bucarest, 1914, 256 p.<\/li>\n
                  5. Bauer, Friedrich \u2013 Willhelm (1731-1783), Memoires historiques et geographiques sur la Valachie un prospectus d^un atlas geographiques<\/em>, Laipsic et Frankfort, 1778.<\/li>\n
                  6. Cernovodeanu, Paul, Societatea feudal rom\u00e2neasc\u0103 v\u0103zut\u0103 de c\u0103l\u0103tori str\u0103ini (secolele XV-XVIII)<\/em>, Bucure\u0219ti, 1973.<\/li>\n
                  7. Elian, Alexandru \u0219.a., Inscrip\u021biile medieval ale Rom\u00e2niei, I, Ora\u0219ul Bucure\u0219ti, 1395-1800<\/em>, Bucure\u0219ti, 1965.<\/li>\n
                  8. Hurmuzaki, Eudoxiu, Documente privitoare la Istoria Rom\u00e2niei<\/em>, Bucure\u0219ti, 1878.<\/li>\n
                  9. Idem, Documente privitoare la Istoria rom\u00e2nilor<\/em>, vol. I-XIV, (1876-1917).<\/li>\n
                  10. Hurmuzaki, E. \u2013 Iorga, N., Documente privitoare la Istoria rom\u00e2nilor, vol. XIV,1, Documente grece\u0219ti 1320-1716<\/em>, Bucure\u0219ti, 1915.<\/li>\n
                  11. Iorga, Nicolae, Acte \u0219i documente cu privire la Istoria Rom\u00e2nilor<\/em>, vol.II (1902); vol. III (1897).<\/li>\n
                  12. Idem, Acte \u0219i fragmente cu privire la Istoria Rom\u00e2nilor, adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului<\/em>, vol. I-III (vol. I: Bucure\u0219ti, 1895)<\/li>\n
                  13. Idem, Studii \u0219i documente cu privire la Istoria Rom\u00e2nilor<\/em>, vol. V,1, Bucure\u0219ti, 1903.<\/li>\n
                  14. Kog\u0103lniceanu, Mihail, Cronicile Rom\u00e2niei sau letopise\u021bele Moldovei \u0219i Valahiei<\/em>, vol.III, Bucure\u0219ti, 1874.<\/li>\n
                  15. Lupa\u0219, I., Documente istorice transilv\u0103nene, I (1599-1699)<\/em>, Cluj, 1940.<\/li>\n<\/ol>\n